ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 64/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 64/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând,
în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, reține
următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare sub nr. 1762/83/2011,
reclamantul D.C.G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Satu Mare,
obligarea acesteia, sub sancțiunea plății de daune cominatorii în sumă de 100
lei/ zi de întârziere, la a-i permite accesul liber la situațiile financiare
întocmite de pârâtă, situația achizițiilor și cea a livrărilor, precum și deliberările
Adunării Generale a Acționarilor a SC P. SA în perioada ultimilor 3 ani și să-i
elibereze copii ale acestor situații, cu cheltuieli de judecată.
Prin
sentința civilă nr. 873/2011/LC din 23 mai 2011, Tribunalul Satu Mare, secția comercială
și de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea civilă formulată de
reclamantul D.C.G. în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Satu Mare și în
consecință, a obligat pârâta să-i permită reclamantului accesul liber la
situațiile financiare întocmite de pârâtă, situația achizițiilor și cea a
livrărilor, precum și deliberările Adunării Generale a Acționarilor a SC P. SA
în perioada ultimilor 3 ani; a obligat pârâta să plătească reclamantului suma
de 1.005 lei cheltuieli de judecată, reprezentând a V-a parte din onorariu de
avocat și a VI-a parte din taxa de timbru; a respins capătul de cerere privind
eliberarea de copii de pe situațiile de mai sus.
Prin decizia nr. 12/C/2012-A din 8 februarie 2012,
Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal a admis apelul declarat de pârâta SC P. SA Satu Mare împotriva sentinței
nr. 873/2011/LC din 23 mai 2011, Tribunalul Satu Mare, pe care a schimbat-o în
parte în sensul că a respins și primul capăt de cerere privind obligarea
pârâtei să-i permită reclamantului accesul liber la situațiile financiare
întocmite de pârâtă, situația achizițiilor și cea a livrărilor, precum și
deliberările Adunării Generale a Acționarilor a SC P. SA în perioada ultimilor
3 ani, precum și cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata
cheltuielilor de judecată; a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate; a
obligat intimatul D.C.G. să plătească apelantei suma de 4,15 lei cheltuieli de
judecată în apel.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul D.C.G.
La termenul din data de 16 ianuarie 2013, înalta Curte a
invocat din oficiu excepția netimbrării recursului, ce se impune a fi analizată
cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ.
Recurentul fost citat cu mențiunea de a achita taxa
judiciară de timbru în cuantum de 8 lei și de a aplica timbrul judiciar în
valoare de 0,15 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii
de citare de la fila 9. Citația a fost comunicată recurentei la data de 15
octombrie 2012, fiind afișată la sediul procesual ales pentru comunicarea
actelor de procedură la Cabinetul de avocat L.R., așa cum se indică în cererea
de recurs, avocat cu împuternicire avocațială în prezenta cale de atac (fila
4).
La termenul stabilit pentru soluționarea recursului, 16
ianuarie 2013, recurentul nu s-a prezentat în fața instanței și nu s-a făcut
dovada achitării taxei de timbru și a timbrului judiciar.
Constatând că, deși a fost înștiințat cu privire la cuantumul
taxei de timbru datorate, prin intermediul citației (dovada comunicării citației
reprezentând în același timp și dovada împrejurării că recurentul a avut
cunoștință de obligația timbrării recursului), acesta nu a dat curs obligației
stabilite în sarcina sa până la termenul stabilit în vederea judecării
pricinii, în raport de prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997
(potrivit cărora neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru până la
termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii),
respectiv, art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar (text
care face trimitere, sub aspectul sancțiunii nerespectării obligației de a
depune timbrul judiciar, la dispozițiile legale referitoare la taxa de timbru),
Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E
C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul D.C.G. împotriva
deciziei nr. 12/C/2012-A din 8 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel
Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2013.