ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.02.2013

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 592/2013

HOTĂRÂRE
07.02.2013
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 592/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Prin cererea

înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgoviște la data de 25 iulie 2012,

creditoarea SC G.C.P. SRL a solicitat învestirea cu formulă executorie a

biletului la ordin seria RNCB3AD nr. 0152239, scadent la 16 mai 2012, emis de

Prin Sentința civilă

nr. 3918 din 23 august 2012 Judecătoria Târgoviște a admis excepția necompetenței

sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea

Judecătoriei Răcari, reținând că art. 10 pct. 3 C. proc. civ. stabilește o

competență alternativă, deopotrivă a instanței domiciliului pârâtului și a

locului plății. Cum pe titlul executoriu nu este menționat locul plății,

competentă este instanța de la sediul debitorului, respectiv Judecătoria

Răcari.

Prin Sentința civilă

nr. 891 din 12 septembrie 2011, Judecătoria Răcari a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, reținând

că sub aspectul competenței teritoriale Legea nr. 58/1934 nu prevede norme

speciale, urmând a se ține seama de dispozițiile art. 338 alin. (1) C. proc.

civ. și a se aplica normele de competență stabilite în Titlul 2 al Cărții I a

Codului de procedură civilă, care nu contravin naturii necontencioase a

cererii. Dat fiind faptul că în lipsa unui pârât, dispozițiile art. 5 C. proc.

civ. nu își găsesc aplicarea, singura normă incidentă în cauză este cea

prevăzută de art. 10 pct. 3 C. proc. civ. Potrivit acestor dispoziții, în

cererile ce izvorăsc din cambie, cec sau bilet la ordin, competența revine

instanței locului de plată, fără a fi însă vorba de o competență teritorială

alternativă, ci de una exclusivă, justificată tot de absența unui pârât,

caracteristică procedurii necontencioase. Mai mult, potrivit prevederilor art.

106 coroborat cu art. 42 din Legea nr. 58/1934, biletul la ordin trebuie

prezentat la plată la locul arătat în titlu ca fiind al plății, în speță

București, plata urmând a fi efectuată în contul bancar al beneficiarului,

deschis la BRD - Sector 1 București.

Învestită prin

declinare, Judecătoria Sectorului 1 București, a pronunțat Sentința civilă nr.

20126 din 2 noiembrie 2012, prin care și-a declinat, la rândul său, competența

în favoarea primei instanțe sesizate, Judecătoria Răcari și, constatând ivit

conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație

și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî

astfel, această din urmă instanță a reținut că pe biletul la ordin a cărui

învestire cu formulă executorie se solicită, nu s-a efectuat nicio mențiune cu

privire la locul de plată, iar sediul emitentului este în localitatea Crovu,

jud. Dâmbovița. împrejurarea că banca beneficiarului biletului la ordin,

respectiv Banca Română pentru Dezvoltare are sediul în Sectorul 1 București nu

este de natură să conducă la concluzia că locul plății ar fi în Sectorul 1

București, în condițiile din care din documentele bancare privind justificarea

refuzului la plată reiese că petenta-creditoare are deschis cont la BRD -

Sucursala Teiul Doamnei cu sediul în Sectorul 2. De aceea, instanța a reținut

că niciunul din criteriile în funcție de care se poate determina competența

soluționării acestei cereri nu determină competența Judecătoriei Sectorului 1

București. Cum emitentul biletului la ordin își are sediul în localitatea

Crovu, jud. Dâmbovița, iar creditoarea a înțeles să se adreseze unei instanțe

din Dâmbovița, în baza art. 334 și art. 5 C. proc. civ., a declinat competența

în favoarea Judecătoriei Răcari, în a cărei rază se află și sediul debitoarei.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în

baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte

reține următoarele:

Art. 61 alin. (3) din

Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin dispune că judecătoria

este competentă pentru a învesti cambia cu formulă executorie.

Învestirea cu formulă

executorie a biletului la ordin este necesară pentru declanșarea celei de-a

doua faze a procesului civil.

Instanța de executare

se determină potrivit dispozițiilor art. 373 alin. (2) C. proc. civ., aceasta

fiind „judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara

cazurilor când legea dispune altfel".

Potrivit art. 105

alin. (3) și (4) din Legea nr. 58/1934 „(3) În lipsa unei arătări speciale,

locul emisiunii titlului este socotit loc de plată și în același timp loc al

domiciliului emitentului. (4) Biletul la ordin care nu arată locul unde a fost

emis, se socotește semnat în locul arătat lângă numele emitentului".

În speță, biletul la

ordin a cărui învestire cu formulă executorie se solicită, nu cuprinde nici

locul emiterii și nici locul plății.

Așa fiind, față de

împrejurarea că executarea silită se va face împotriva debitoarei SC N.G. SRL,

cu sediul în localitatea Crovu, jud. Dâmbovița, în raport cu dispozițiile

legale menționate, instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de

învestire cu formulă executorie a biletului la ordin este judecătoria în a

cărei circumscripție se află sediul debitorului, respectiv Judecătoria Răcari.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Răcari.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 februarie 2013.

Procesat de GGC - DG

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-11-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7095/2012
învestire cu formulă executorie, fără să precizeze însă și o competență teritorială specială a instanței. Ca atare, Judecătoria sector 5 a apreciat că ele vor fi completate cu dispozițiile de drept comun. Conform art. 5 și art. 10 pct. 3 C.
ÎCCJ 2013-02-12
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 679/2013
, competentă pentru a învesti biletul la ordin cu formulă executorie este judecătoria. Prin urmare, Legea nr. 58/1934 nu prevede norme speciale de competență teritorială, astfel că sub acest aspect sunt aplicabile normele de drept comun. As
ÎCCJ 2012-11-14
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6954/2012
cele 6 unități administrativ-teritoriale distincte care există pe raza Municipiului București. În consecință, în opinia instanței, atât timp cât locul plății nu este identificat neechivoc, astfel cum statuează pct. 504 din Normele-Cadru nr.
ÎCCJ 2013-09-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3895/2013
Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 25 februarie 2013, pe rolul Judecătoriei Brașov, creditoarea SC V.I. SRL a solicitat învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin, emis l
ÎCCJ 2010-03-17
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1087/2010
6 București, cu motivarea că, potrivit art. 12 C. proc. civ., petenta avea posibilitatea să aleagă instanța pe care să o sesizeze și că, în exercitarea acestui drept, a înțeles să sesizeze instanța locului plății, respectiv Judecătoria Sect
Sursă