ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.11.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7095/2012

HOTĂRÂRE
16.11.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7095/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Galați, sub nr. 5251/233/2012, creditoarea SC M.R.L.I. SA a solicitat

învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin emis la data de 13

noiembrie 2009 de către SC G. SA Galați, scadent la 03 ianuarie 2012, pentru

suma de 1.010,65 euro.

În drept, creditoarea

a invocat art. 376 alin. (1) C. proc. civ., art. 61 alin. (1) și 106 din Legea

59/1934.

La termenul din 20

aprilie 2012, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței sale

teritoriale.

Prin Sentința civilă

nr. 4017 din 20 aprilie 2012 a Judecătoriei Galați a fost admisă excepția

necompetenței teritoriale și declinată competența de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei sectorului 5.

Pentru a pronunța

soluția de declinare, instanța a reținut că potrivit art. 61 alin. (2) din

Legea 58/1934, competentă pentru a învesti cambia cu formulă executorie este

judecătoria.

Pe de altă parte,

conform pct. 320 lit. f) din Norma B.N.R. nr. 6/1994, procedura de executare

silită se va efectua la judecătoria în a cărei rază de competență se află locul

de plată al cambiei.

Din interpretarea

acestor dispoziții legale, Judecătoria Galați a apreciat că rezultă că cererile

învestire cu formulă executorie a biletelor la ordin competența de soluționare

aparține judecătoriei în circumscripția căreia se află locul plății.

S-a constatat că în

cauză, potrivit biletului la ordin, locul plății se află în București, astfel

că s-a procedat la declinarea competenței soluționării cererii în favoarea

Judecătoriei sector 5, având în vedere că M.R.B. - Sucursala Unirea București,

are sediul în Municipiul București, sector 5.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 5 București la data de 17 mai 2012.

La termenul din data

de 30 mai 2012, această din urmă instanță, la rândul său a invocat, din oficiu,

excepția necompetenței teritoriale pe care a admis-o prin Sentința civilă nr.

4896 din 30 mai 2012.

Pentru declinarea

competenței, Judecătoria sector 5 a reținut că biletul la ordin a fost emis la

data de 13 noiembrie 2009 de către SC G. SA Galați, în Galați, pentru suma de

1.010,65 euro, în favoarea SC M.R.L.I. SA. Scadența biletului la ordin a fost

stabilită la data de 03 ianuarie 2012, locul plății fiind prevăzut în

București.

Potrivit art. 376

alin. (1) C. proc. civ. se învestesc cu formula executorie prevăzută de art.

269 alin. (1) (…) orice alte hotărâri sau înscrisuri pentru ca acestea să

devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege.

Legea nr. 58/1934

asupra cambiei și biletului la ordin, aplicabilă în cauză, ca normă specială,

prevede la art. 106 alin. (1) rap. la art. 61 alin. (1) că biletul la ordin are

valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, dar numai în urma

învestirii acestuia cu formulă executorie, astfel cum rezultă din prevederile

art. 61 alin. (2), conform cu care competența pentru a învesti cambia [biletul

la ordin] cu formulă executorie este judecătoria.

Dispozițiile anterior

menționate prevăd competența materială a cererii de învestire cu formulă

executorie, fără să precizeze însă și o competență teritorială specială a

instanței.

Ca atare, Judecătoria

sector 5 a apreciat că ele vor fi completate cu dispozițiile de drept comun.

Conform art. 5 și

art. 10 pct. 3 C. proc. civ., în cauzele ce au ca obiect învestirea cu formulă

executorie a biletului la ordin, este instituită o competență teritorială de

drept comun, respectiv alternativă, între instanța de la domiciliul pârâtului

(care în cauză nu poate fi considerat a fi decât emitentul biletului la ordin)

și instanța de la locul plății.

Or, s-a constatat că

debitoarea SC G. SA are sediul în localitatea Galați, locul emiterii biletului

la ordin fiind, de asemenea, localitatea Galați, astfel că, potrivit

dispozițiilor art. 5 C. proc. civ., creditoarea a învestit prima instanță -

Judecătoria Galați, cu soluționarea cererii.

Judecătoria sector 5

a mai constatat că deși, conform art. 10 pct. 3 C. proc. civ., este competentă,

în soluționarea cererilor izvorâte dintr-un bilet la ordin, instanța locului de

plată, fiind vorba de o competenta teritorială alternativă, Judecătoria Galați

a omis să facă aplicarea dispozițiilor art. 159 și 159

1

, art. 159

alin. (2) și art. 159

1

alin. (3) C. proc. civ.

S-a apreciat,

totodată, că în speță nu este vorba despre o procedură referitoare la

executarea silită a unui titlu executoriu pentru a fi aplicabile prevederile

din Norma B.N.R. invocată de Judecătoria Galați.

Astfel, considerând

că dosarul a fost declinat în mod greșit, dată fiind incidența art. 5 teza

ultimă, art. 12 rap. la art. 159

1

alin. (3) C. proc. civ.,

Judecătoria sector 5 a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat

cauza în favoarea Judecătoriei Galați, instanța inițial învestită.

Constatând intervenit

conflictul negativ de competență, în baza art. 21 și 22 alin. (3) C. proc. civ.

s-a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea

regulatorului de competență.

Înalta Curte constată

că în cauză, competența de soluționare a cererii revine Judecătoriei sector 5,

potrivit celor ce succed.

Cererea dedusă

judecății are ca obiect învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin

emis la data de 13 noiembrie 2009 de către SC G. SA Galați, scadent la 03

ianuarie 2012, pentru suma de 1.010,65 euro, cerere întemeiată pe prevederile

art. 376 C. proc. civ. și art. 61 alin. (1) și 106 din Legea 58/1934.

Din punct de vedere

material, competența este atribuită judecătoriei, sens în care prevede art. 106

alin. (1) rap. la art. 61 alin. (1) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și

biletului la ordin, lege specială aplicabilă în cauză, conflictul ivit între

cele două instanțe privind competența teritorială în soluționarea cererii de

învestire.

Potrivit art. 106

rap. la art. 47 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin și

după cum reiese și de la pct. 510 rap. la art. 320 pct. b), c) și f) din Norma

cadru nr. 6/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cambii și

bilete la ordin, posesorul cambiei (sau biletului la ordin, pct. 320 fiind

normă de trimitere și în cazul biletului la ordin), după cum reiese și din

următoarele drepturi în ceea ce privește o cambie pe care debitorul cambial nu

o onorează la scadență:

- Să intenteze o

acțiune cambială prin care să obțină o hotărâre judecătorească asupra cambiei

neplătite la scadență;

- Să procedeze la

executarea cambială.

„Pe baza cambiei

ajunse la scadență și neplătită de debitorul cambial, posesorul acesteia poate

cere judecătoriei învestirea ei cu formulă executorie (pct. 320 lit. c).

Odată ce cambia a

fost învestită cu formulă executorie, posesorul ei va putea proceda la

îndeplinirea formalităților de executare, pe toată perioada de timp cât dreptul

său nu a fost prescris. (..). Procedura de executare silită se va efectua de

judecătoria în a cărei rază se află locul de plată al cambiei (pct. 320 pct.

f).”

Astfel cum rezultă

fără dubiu din cererea adresată Judecătoriei Galați, SC M.B.R.L.I. SA

(creditor) nu a optat pentru intentarea unei acțiuni prin care să obțină o

hotărâre judecătorească asupra biletului la ordin neonorat la termen, ci a

optat pentru executarea silită a acestui titlu de credit și instrument de plată

pe care debitoarea sa SC G. SA i l-a emis, și al cărui beneficiar este (biletul

la ordin din cauză).

Or, învestirea cu

formulă executorie reprezintă tocmai formalitatea prealabilă declanșării

efective a procedurii executării silite, astfel că, cererea de învestire va

trebui adresată judecătoriei în raza căreia urmează a se realiza executarea

silită însăși, procedură ce va fi realizată de judecătoria în a cărei rază se

află locul de plată al biletului la ordin, astfel cum pct. 320 lit. f) din

Norma cadru a B.N.R. nr. 6/1994 dispune în mod expres.

Ca atare, norma

citată consacră o competență teritorială exclusivă, ceea ce se circumscrie unei

norme de competență absolută, de ordine publică conform art. 159 alin. (1) pct.

3 C. proc. civ., ce poate fi invocată și din oficiu la prima zi de înfățișare,

astfel cum art. 159

1

alin. (2) C. proc. civ. dispune.

Înalta Curte constată

că Judecătoria sector 5 a calificat această excepție ca fiind una de ordine

privată, cenzurând, cu depășirea normelor de procedură, raționamentul primei

instanțe învestite (Judecătoria Galați), în condițiile în care nu era instanță

de control judiciar.

În plus, astfel cum

s-a arătat, incidența dispozițiilor art. 5 și 10 pct. 3, cu atragerea

incidenței art. 12 C. proc. civ. (în ce privește alegerea instanței dintre una

sau mai multe instanțe deopotrivă competente), nu poate fi reținută în etapa

execuțională, procedura executării silite (în principiu, ulterioară -

excepțiile privesc situația altor titluri executorii decât hotărârile

judecătorești, dar întotdeauna distinctă de etapa jurisdicțională), având norme

proprii atât de competență materială, cât și de competență teritorială.

Cât timp creditorul

SC M.R.L.I. SA nu a optat pentru formularea unei cereri de chemare în judecată potrivit

art. 109 C. proc. civ., posibilitatea care exista la îndemâna sa, astfel cum se

prevede în mod explicit la art. 106 rap. la art. 47 din Legea nr. 58/1934,

precum și la pct. 320 lit. b) prima teză din Norma-cadru B.N.R. nr. 6/1994,

prin soluționarea căreia să tindă la obținerea unei hotărâri judecătorești, ci

a ales modalitatea alternativă a învestirii cu formulă executorie a biletului

la ordin, în mod cert trebuiau observate regulile de competență corespunzătoare

acestei etape execuționale, atât pentru determinarea competenței materiale, dar

și a celei teritoriale.

Cum în această

materie este prevăzută o normă de competență teritorială exclusivă, cea de la

locul plății biletului la ordin, Înalta Curte urmează a stabili competența de

soluționare a cererii de învestire cu formulă executorie în favoarea

Judecătoriei sector 5.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 5 București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 16 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - AS

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-11-14
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6954/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Ploiești la data de 3 aprilie 2012, petenta SC L.P.D. SRL a solicitat învestirea cu formula executorie a biletului la ordin emis la data de 30 noiembrie 2
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83195)
Bilet la ordin. Învestire cu formulă executorie. Competență materială. Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Competența instanțelor. Index alfabetic: bilet la ordin - formulă executorie - competență materială - conflict negativ de comp
ÎCCJ 2013-02-22
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 952/2013
Ilfov, iar locul plății a fost prevăzut în biletul la ordin B.D. XXX ca fiind București, Judecătoria sectorului 4 a motivat că nu poate reține cauza spre soluționare deoarece Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, instanța de la domiciliul cred
ÎCCJ 2013-09-19
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3895/2013
Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 25 februarie 2013, pe rolul Judecătoriei Brașov, creditoarea SC V.I. SRL a solicitat învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin, emis l
ÎCCJ 2010-07-01
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2573/2010
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Petenta SC M.L.I. SA București a solicitat la data de 2 februarie 2010 Judecătoriei Dragomirești, județul Maramureș, investirea cu
Sursă