ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 574/2013

La 26 octombrie 2000

a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

civilă, recursul declarat de reclamantele L.P.F.Y. și Z.M.F. împotriva Deciziei

civile nr. 547 din 23 octombrie 2000 a Curții de Apel București, secția a IV-a

civilă.

Prin încheierea din

25 septembrie 2000 s-a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul dispozițiilor

art. 47 din Legea nr. 10/2001.

Constatând că

notificarea a fost soluționată și că nu mai subzistă motivele pentru care

pricina a fost suspendată, Înalta Curte a repus cauza pe rol la 3 noiembrie

2011.

La același termen,

pricina a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C.

proc. civ., constatându-se lipsa nejustificată a părților.

La 17 decembrie 2012,

din oficiu, cauza a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării.

Potrivit

dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată,

contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau

revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în

nelucrare din vina părții timp de un an.

Așa cum rezultă din

actele și lucrările dosarului, de la momentul suspendării și până în prezent,

pe o perioadă mai mare de un an, nici recurentele-reclamante și nici

intimatul-pârât nu au făcut vreun demers pentru repunerea pe rol a cauzei și

continuarea judecății și nici nu au făcut dovada vreunei cauze de întrerupere

sau suspendare a cursului perimării. Cum cauza a rămas în nelucrare din vina

părților pe perioada prevăzută de lege, în raport de dispozițiile art. 248

alin. 1 C. proc. civ., înalta Curte va constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de reclamantele L.P.F.Y. și Z.M.F. împotriva Deciziei civile

nr. 547 din 23 octombrie 2000 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 februarie 2013.

Procesat de GGC - DG