ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 492/2013

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 31 ianuarie 2012, Societatea Națională a Lignitului „Oltenia " SA Tg. Jiu, în numele Statului Român, în calitate de expropriator, a chemat în judecată pe pârâtul A.I., solicitând să se dispună exproprierea pentru cauză de utilitate publică a imobilului aparținând acestuia, respectiv terenul, în suprafață de 6930 m.p., categoria de folosință arabil. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în fapt, că prin H.G. nr. 1578/2005, s-a declarat utilitatea publică a lucrării de interes național „Menținerea și dezvoltarea capacității de producție în câmpul minier Amaradia-Tărâia, etapa a Ii-a, carierele Berbești și Oltet, județul Vâlcea". Conform art. 2 din actul normativ menționat, calitatea de expropriator în vederea realizării acestei lucrări o are Statul Român prin Societatea Națională a Lignitului „Oltenia" SA Tg.

Jiu, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei și Comerțului, iar pârâtul, în calitate de proprietar, a fost notificat în conformitate cu prev. art. 13 din Legea nr. 33/1994, comunicându-i-se oferta de despăgubire a proprietății sale, în valoare totală de 15.939 lei (la o valoare unitară de 2,30 lei/mp). A susținut reclamanta că, în termen de 45 de zile de la primirea notificării, pârâtul nu a formulat întâmpinare întemeiată pe disp. art. 14 din Legea nr. 33/1994, însă a înaintat adresa nr. 11824 din 22 noiembrie 2011, prin care a arătat că este de acord cu înstrăinarea terenului în cauză, deci cu măsura exproprierii, însă solicită drept justă și prealabilă despăgubire o valoare unitară de 3,70 lei/m.p.

Ca atare, în cauză sunt întrunite condițiile legale pentru soluționarea cererii pe cale judecătorească, solicitându-se să se ia act, potrivit art. 24 alin. (2) din lege, de învoiala dintre părți în ceea ce privește exproprierea imobilului. În drept, au fost invocate disp. art. 21 și urm. din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr. 311 din 16 februarie 2012 a admis excepția prematurității promovării acțiunii și a respins acțiunea pe această excepție, reținându-se că prin H.G. nr. 1578 din 08 decembrie 2005, publicată în M.O.

nr. 1161 din 21 decembrie 2005, s-a declarat utilitatea publică a lucrării de interes național „Menținerea și dezvoltarea capacității de producție în câmpul minier Amaradia-Tărâia, etapa a II-a carierele Berbești și Olteț, județul Vâlcea", iar pârâtului, în calitate de proprietar al imobilului-teren, în suprafață de 6930 m.p., propus în vederea exproprierii, i-a fost adusă la cunoștință oferta de despăgubire prin notificarea nr. 10398 din 19 octombrie 2011, punându-i-se în vedere ca, în termen de 45 de zile, să-și exprime în scris acordul sau dezacordul față de oferta făcută. S-a reținut că, o dată cu notificarea, pârâtului nu i s-a comunicat și procesul-verbal cuprinzând rezultatul cercetării prealabile, la care face referire art. 10 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, act care era obligatoriu de înaintat, potrivit art. 13 din lege.

În termenul de 45 de zile de la primirea notificării, prevăzut de art. 14 din lege, pârâtul a formulat întâmpinare cu privire la propunerea de expropriere, înregistrată la Primăria comunei Alunu sub nr. 7676 din 06 decembrie 2011. Potrivit art. 21 alin. (2) din lege se reglementează, în mod expres, că sesizarea instanței competente de către expropriator este posibilă fie în cazul în care nu s-a făcut întâmpinare împotriva propunerii de expropriere, fie în cazul în care această cale de atac a fost respinsă. În consecință, în absența întâmpinării se încheie etapa administrativă a procedurii exproprierii și se deschide posibilitatea începerii etapei judiciare. Dacă, însă, s-a făcut întâmpinare, ea trebuie soluționată de comisia înființată potrivit art. 15 alin. (1) din lege.

Indiferent de situație, etapa judiciară poate să înceapă numai dacă a fost epuizată etapa administrativă a procedurii de expropriere. Or, în speță, etapa administrativă a procedurii de expropriere nu a fost finalizată, câtă vreme pârâtul-proprietar al imobilului propus pentru expropriere a formulat și depus la organul competent, în termenul legal, întâmpinare, înregistrată la Primăria comunei Alunu din 06 decembrie 2011, prin care și-a arătat punctul de vedere și nemulțumirile cu privire la propunerea de expropriere. Această întâmpinare și documentația necesară realizării acestei etape de expropriere au fost înaintate Secretariatului General al Guvernului prin adresele din 05 ianuarie 2012, emise de Primăria comunei Alunu, aspect confirmat prin adeverința din 06 februarie 2012, întâmpinarea nefiind soluționată până la data prezentei hotărâri.

Cum sesizarea instanței de judecată de către expropriator (inclusiv în ceea ce privește solicitarea de a se lua act de învoiala părților asupra exproprierii) nu poate avea loc până nu se finalizează etapa administrativă, tribunalul a constatat că excepția invocată de pârât este întemeiată și a admis-o, respingând acțiunea ca fiind prematur promovată. Împotriva sentinței a formulat apel, reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând, în esență, că acțiunea a fost soluționată greșit pe excepția prematurității, în condițiile în care pârâtul a fost de acord cu exproprierea terenului său solicitând, însă, un alt cuantum al despăgubirilor, ce poate fi stabilit în condițiile art. 25 și următoarele din Legea nr. 33/1994.

Apelul a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 25 din 2 mai 2012 a Curții de Apel Pitești, Secția I Civilă. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că tribunalul a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor Legii nr. 33/1994, atunci când a reținut prematuritatea cererii, câtă vreme etapa judiciară nu poate fi declanșată, dacă nu a fost epuizată etapa administrativă, potrivit art. 21 alin. (2) din lege. Or, în cauză, pârâtul a formulat întâmpinare, potrivit art. 14 din Legea nr. 33/1994, care trebuie soluționată de comisia înființată potrivit art. 15 alin. (1) din aceeași lege, comisie care nu s-a pronunțat încă. De aceea, criticile reclamantei, în sensul că procedura prealabilă a fost îndeplinită și că pârâtul nu se opune exproprierii, ci solicită un alt cuantum al despăgubirilor, ce poate fi stabilit prin expertiză, au fost apreciate nefondate și apelul respins în consecință.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta Societatea Națională a Lignitului „Oltenia" SA Tg Jiu, care a susținut nelegalitatea soluției, care se bazează pe o interpretare excesivă a prevederilor art. 14 și urm., art. 21 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, atunci când reține caracterul prematur al acțiunii promovate. La data de 28 ianuarie 2013, reclamanta a înaintat o adresă instanței (24 ianuarie 2013) prin care a arătat că renunță la judecata cererii de recurs, solicitând să se ia act de această manifestare de voință. Având în vedere principiul disponibilității care guvernează procesul civil, ținând seama de dispozițiile art. 316 coroborate cu cele ale art. 246 C. proc. civ., precum și de împrejurarea că intimatul-pârât nu s-a opus acestui act de dispoziție al părții, înalta Curte va da eficiență cererii recurentei și va lua act de renunțarea acesteia la judecata recursului exercitat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de renunțarea la judecata recursului declarat de reclamanta Societatea Națională a Lignitului „Oltenia" SA împotriva deciziei nr. 25 din 2 mai 2012 a Curții de Apel Pitești - secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 februarie 2013