ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4142/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4142/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 86/ F din 20 iunie

2012, Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, în

temeiul art. 323 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

alin.

(7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B.C. -

la pedeapsa de 2 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În

temeiul art. 26 raportat la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art.

320

1

alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B.C. la

pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

complicitate la înșelăciune.

În

temeiul art. 26 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B.C. la pedeapsa de 1 an și

6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals

intelectual.

În

temeiul art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit

pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare.

În

temeiul art. 71 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a interzis inculpatului

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen.

ca pedeapsă accesorie, de la

data rămânerii definitive a hotărârii și până la

data executării

pedepsei.

În

temeiul art. 86

1

C. proc. pen., a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe o durată de 5 ani, care a constituit termen de

încercare potrivit art. 86

2

C. pen.,

ce s-a socotit de la data rămânerii

definitive a hotărârii, în temeiul art.

86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare condamnatul având

obligația de a se supune următoarelor măsuri de supraveghere din partea

Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov:

a)

să

se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau

la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor;

b)

să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință

și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c)

să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi

controlate mijloacele lui de

existență.

În

temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei

accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei

închisorii.

În

temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra

dispozițiilor art. 86

4

C. pen., a căror nerespectare are ca urmare

revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Brașov nr. 1752/ P din 22 decembrie 2011 s-a dispus punerea în

mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a

inculpaților:

- S.R. sub aspectul comiterii

infracțiunilor de „asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, complicitate la

înșelăciune și fals intelectual”, prevăzute de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.,

art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și respectiv art.

289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (punctul IVB din

starea de fapt - parte vătămată S.L.); asociere pentru săvârșirea de

infracțiuni, complicitate la înșelăciune și fals intelectual prevăzute de art. 323

alin. (1), (2) C. pen., art. 26 raportat la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.

și respectiv art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

(punctul XIII din starea de fapt - parte vătămată R.I.); asociere pentru

săvârșirea de infracțiuni, complicitate la înșelăciune și fals intelectual

prevăzute de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., art. 26 raportat la art. 215 alin.

(1) și (3) C. pen. și respectiv art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen. (parte vătămată T.I. punctul XIV din starea de fapt);

complicitate la înșelăciune și fals intelectual prevăzute de art. 26 raportat

la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și respectiv art. 289 alin. (1) C. pen.

(parte vătămată D.A.M., punctul XX din starea de fapt), cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.;

- M. (D.) R. sub aspectul

comiterii infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni,

complicitate la înșelăciune și fals intelectual sub forma complicității

prevăzute de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., art. 26 raportat la art. 215 alin.

(1), (2), (3) C. pen. și art. 26 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (parte vătămată T.I., punctul XIV din starea

de fapt);

- B.C. sub aspectul

comiterii infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni,

complicitate la înșelăciune și complicitate la fals intelectual, prevăzute de art.

323 alin. (1), (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) și (3)

C. pen. și art. 26 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen. (parte vătămată R.I. punctul XIII din starea de fapt);

- S.B. sub aspectul

comiterii infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni,

înșelăciune și complicitate la fals intelectual, prevăzute de art. 323 alin. (1),

(2) C. pen., art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și art. 26 raportat la art. 289 alin.

(1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (parte vătămată R.I., punctul

XIII din starea de fapt);

- K.C. sub aspectul

comiterii infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni,

înșelăciune și complicitate la fals intelectual, prevăzute de art. 323 alin. (1),

(2) C. pen., art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și respectiv art. 26 raportat la

art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. ( punctul IV

din starea de fapt - parte vătămată S.L.); asociere pentru săvârșirea de

infracțiuni, înșelăciune și complicitate la fals intelectual prevăzute de art. 323

alin. (1), (2) C. pen., art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și art. 26 raportat

la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (parte

vătămată R.I., punctul XIII din starea de fapt); înșelăciune și fals

intelectual sub forma complicității prevăzute de art. 215 alin. (1) și (3) C.

pen. și respectiv art. 26 C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. (parte

vătămată D.A.M., punctul XX din starea de fapt);

- D.C. sub aspectul

comiterii infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni,

înșelăciune și fals intelectual sub forma complicității, prevăzute de art. 323 alin.

(1), (2) C. pen. (2 fapte), art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. (2 fapte) și art.

26 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen. (2 fapte), cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen. (parte vătămată R.I., punctul XIII din starea de fapt și parte

vătămată T.I., punctul XIV din starea de fapt);

- A.G. sub aspectul comiterii

infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, înșelăciune și

fals intelectual sub forma complicității, prevăzute de art. 323 alin. (1), (2) C.

pen., art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și art. 26 raportat la art. 289 alin. (1)

C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (parte vătămată T.I., punctul XIV

din starea de fapt);

- K.L. sub aspectul

comiterii infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni,

înșelăciune și fals intelectual sub forma complicității, prevăzute de art. 323 alin.

(1), (2) C. pen., art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și art. 26 raportat la art.

289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (parte vătămată T.I.,

punctul XIV din starea de fapt).

S-a reținut prin actul de sesizare al

instanței că inculpata S.R. este numită notar public la data de 30 noiembrie 2007,

prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 3130/ C și are sediul notarial în

circumscripția Judecătoriei Sf. Gheorghe. Până la data efectuării

perchezițiilor domiciliare în cauză, inculpata s-a aflat în relații apropiate

cu inculpații K.C., D.C., dar mai ales cu inculpatul B.C., care a

caracterizat-o pe aceasta ca „stăpâna banilor”, o persoană care dorea să

strângă cât mai mulți bani, inclusiv din cămătărie.

Inculpații racolau persoane care aveau nevoie

de bani, victimele fiind alese dintre persoanele singure, fără aparținători.

Inculpații le câștigau acestora încrederea, tratându-i cu mâncare și băuturi

alcoolice, iar prin promisiuni mincinoase (spre exemplu de a învestii în

afaceri, câștigul realizat fiind foarte mare pentru ei) îi determinau să

accepte semnarea de contracte prin care erau deposedate de locuințe. Un alt mod

de operare a constat în faptul că după alegerea victimei și menținerea acesteia

într-o permanentă stare de ebrietate, sub pretextul acordării unui împrumut

pentru care trebuia încheiat un contract notarial o duceau la notar, unde în

realitate semnau contractul de vânzare al propriilor locuințe, fără să

primească vreo sumă de bani.

Activitatea infracțională a inculpaților s-a

desfășurat cu participația notarului S.R., care, în baza relației de prietenie

cu inculpații B., K. și D. nu a explicat victimelor efectele contractelor

încheiate, împărțind câștigul realizat cu inculpații.

În actul de sesizare s-a reținut că în baza unei

înțelegeri prealabile inculpații S.R., notar public și K.C. le-a indus în

eroare pe părțile vătămate S.L. și S.A.E., punându-le să semneze un contract de

vânzare - cumpărare întocmit în fals, întrucât nu reprezenta voința acestora,

al cărui conținut și efecte inculpata S., notar public nu l-a explicat părților

vătămate cu scopul de a obține sume de bani considerabile din vânzarea

ulterioară, precum și din taxele notariale, iar părțile vătămate au semnat

având reprezentarea că semnează un contract de împrumut. Inculpatul K.C., în

baza unei înțelegeri prealabile cu inculpata S., sub pretextul că le acordă un

împrumut cu garanței imobiliară le-a indus în eroare pe părțile vătămate S.,

spunându-le că în fața notarului vor semna un contract de împrumut

De asemenea, s-a reținut în actul de sesizare

că inculpata S.R. s-a asociat cu inculpații K.C., B.C., D.C. și S. Barna în

vederea înșelării părții vătămate R.I., prin redactarea și autentificarea în fals

a contractului de vânzare - cumpărare din 02 iunie 2009.

În vederea înșelării părții vătămate T.I.

prin redactarea și autentificarea în fals a contractului de vânzare - cumpărare

din 12 august 2009 inculpata S.R. s-a asociat cu inculpații M.R., D.C., K.L. și

A.G.

S-a mai reținut prin actul de sesizare că

inculpatul K.C. a indus-o în eroare pe partea vătămată D.A.M., spunându-i că în

fața notarului va semna un contract de împrumut cu garanție imobiliară, iar în

baza unei înțelegeri prealabile cu inculpata S.R., aceasta a autentificat în

fals contractul de vânzare - cumpărare din 09 iunie 2009.

La termenul de judecată din data de 13 iunie 2012

inculpatul B.C. a solicitat, înainte de citirea actului de sesizare ca judecata

în privința sa să se facă potrivit art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și a

înscrisurilor depuse în circumstanțiere, cerere încuviințată de instanță.

Având în vedere declarațiile contradictorii

date de inculpat în faza de urmărire penală, instanța de judecată a procedat la

audierea acestuia sub aspectul recunoașterii vinovăției. Astfel, inculpatul B.C.

a arătat că recunoaște în totalitate faptele pentru care a fost trimis în

judecată, astfel cum acestea sunt descrise în actul de sesizare, recunoaște

realitatea înregistrărilor efectuate în cauză și regretă comiterea faptelor. Cu

privire la modalitatea de săvârșire a infracțiunii, inculpatul a precizat că în

anul 2009, aflându-se în relații de prietenie cu inculpata S., notar public, a

acceptat propunerea acesteia de a se încheia contractul cu partea vătămat R. pe

numele său, respectiv în calitate de cumpărător. Inculpatul a precizat că

inculpata S. i-a spus că este interesată personal de achiziționarea imobilului,

dar nu poate să-l cumpere fiind notar și atunci contractul se va încheia pe

numele său, deși nu a fost prezent la biroul notarial, nu a cunoscut

vânzătorul, nu a plătit nici o sumă de bani. A mai precizat inculpatul că

discuțiile le-a purtat cu inculpatul K., căruia i-a spus că atunci când vor fi

actele gata va veni la notar, va semna actele și va da banii, inculpatul K.

neavând cunoștință de înțelegerea celor doi inculpați. A mai precizat

inculpatul că nu își amintește dacă a semnat contractul la biroul notarial,

acasă, sau în oraș, că nu l-a cunoscut pe vânzător, respectiv partea vătămată R.

și că a crezut că totul era în regulă relativ la încheierea contractului de

vânzare.

În condițiile art. 38 C. proc. pen. instanța

a dispus disjungerea cauzei sub aspectul laturii penale în privința

inculpatului B.C.

Ca situație de fapt,

s-au reținut următoarele:

Partea vătămată R.I., profesor de muzică,

pensionar, în vârstă de 65 de ani a fost proprietarul imobilului situat

administrativ în Mun. Sf. Gheorghe, str. Varady Jozsef nr. 36, casă și teren în

suprafață de 639 mp. Partea vătămată, neavând familie a devenit consumator de

băuturi alcoolice și frecventa, potrivit declarației sale (fila 25 vol. 3 dosar

urmărire penală) barurile „S.”, „C.D.” și „R.C.”, localuri frecventate și de

inculpații B.C., B.L., D.C. și K.C., acest din urmă inculpat, recunoscând că îl

cunoaște „pe domnul profesor R. de aproximativ 30 de ani.” (fila 87).

Din conținutul actelor de urmărire penală a

rezultat că în obținerea casei părții vătămate R. erau interesați atât

inculpații, cât și o a doua grupare, formată din inculpata A.G., frații H. și B.C.

Potrivit procesului - verbal de redare a discuției din data de 06 noiembrie 2009

(când deja imobilul fusese „vândut”, dar cei interesați nu cunoșteau acest

lucru) B.C. îi spune martorului F.C., referindu-se la partea vătămată R.: „eu

încă nu reușesc să fac nimic, am în vedere o casă, nu dau de moșul! Actele sunt

la mine, numai că trebuie să dau de el ca să fac o împuternicire, sau

transcriere pe numele cuiva, înțelegi?”

Contractul de vânzare - cumpărare a fost

autentificat la data de 02 iunie 2009 sub nr. 425. La cererea notarului S.R.,

inculpata M.R. a redactat contractul nr. 425 prin care inculpatul B.C. ar fi

cumpărat de la partea vătămată R.I. imobilul situat administrativ în Mun. Sf.

Gheorghe, str. Varady Jozsef, în schimbul prețului de 15.000 euro.

În cuprinsul contractului, la rubrica privind

semnătura vânzătorului apare mențiunea „prin mandatar”, aspect care a confirmat

împrejurarea că inițial inculpații au încercat să folosească procura întocmită

în fals pe numele Pora Bianca, însă aceasta nefiind de acord, contractul de

vânzare - cumpărare a fost semnat „R.”, pretinzându-se că vânzătorul a fost

prezent personal.

Potrivit raportului I., fila 127, 128 – vol.11

fișierul R. a fost creat la data de 22 mai 2009 orele 01.28 și a fost modificat

în data de 03 iunie 2009. La această dată a fost ștearsă mențiunea „prin

mandatar” existentă pe contractul autentificat, dar inexistentă în documentul

identificat pe hard.

Prin raportul de expertiză criminalistică

grafoscopică întocmit în cauză s-a concluzionat că nu au fost executate de

către partea vătămată R.I. nici semnătura din contractul de vânzare -

cumpărare, nici semnătura de pe aversul procurii speciale și nici semnătura de

pe aversul și partea superioară a reversului cererii din 02 iunie 2009 adresată

BNP - S.

Partea vătămată nu a aflat despre vânzarea

propriei locuințe decât în data de 03 septembrie 2009 când, intenționând să

vândă vecinului său o porțiune din grădină a constatat că nu mai este

proprietarul imobilului, respectiv că la data de 02 iunie 2009 ar fi vândut

inculpatului B.C. casa și grădina, iar contractul ar fi fost autentificat la BNP - S.

La data de 07 octombrie 2009 partea vătămată s-a

deplasat la sediul BNP - S., însă inculpata S.R. a acceptat să pună la

dispoziție înscrisurile care făceau dovada vânzării numai după ce partea

vătămată a menționat că va sesiza poliția.

În acest context, inculpata S. l-a contactat telefonic

pe inculpatul B. în aceeași zi, 07 octombrie 2009, iar din discuție a rezultat

că inculpatul B., deși era cumpărător nu știa împrejurările întocmirii

contractului. Inculpatul B. a întrebat-o pe inculpata S. despre ce imobil este

vorba, respectiv dacă este vorba despre imobilul în care partea vătămată a

semnat procură, iar inculpata i-a răspuns: „s-a făcut vânzare către tine, C.”

În cadrul discuției telefonice purtată la

aceeași dată, 07 septembrie 2010 (proces - verbal de certificare din 17 mai 2010)

inculpata S. i-a spus inculpatului B.C. că pentru a rezolva situația „l-au

contactat și pe domnul B.” că „moșul nu știa dacă a semnat și ce a semnat”, iar

inculpatul B. i-a sugerat ce vor declara organelor de poliție: „ a venit omul,

a semnat, i-am dat banii”.

Dovada că inculpatul B.C. nu a fost prezent

la semnarea contractului este întrebarea pe care i-o adresează inculpatei S.,

respectiv dacă partea vătămată R. a semnat procura, iar răspunsul inculpatei

este: „Nu! Nu! Nu! Nu!” Urmează întrebarea inculpatului B.C.: ”A fost și s-a

făcut vânzare?” și răspunsul inculpatei S.: ”A fost și s-a făcut vânzare către

tine, C.!”

Toate aceste aspecte a confirmat declarația

inculpatului, în sensul că nu a avut cunoștință despre condițiile încheierii

contractului și nu a fost prezent la încheierea contractului.

De asemenea, discuțiile telefonice purtate

între inculpații B.C. și K.C. în data de 03 noiembrie 2009, în care aceștia

convin asupra variantei ce a fost prezentată organelor de poliție în cazul în

care partea vătămată R. va face plângere (proces - verbal de certificare),

discuțiile între inculpata S. și inculpatul B. (proces - verbal de certificare

) în care cei doi inculpați au stabilit ipoteze pe care inculpatul le-ar

prezenta dac ar fi întrebat unde l-a cunoscut pe partea vătămată R., replica

inculpatului B.: „trebuie să se mai întâmple și din astea R. dacă vrei să faci

bani, draga mea” fac dovada că partea vătămată nu și-a manifestat

consimțământul în vederea încheierii contractului și de asemenea caracterizează

asocierea inculpaților.

Implicarea inculpatului B.C. în această

asociere a rezultat și din evenimentele ulterioare încheierii contractului de

vânzare - cumpărare, respectiv încercarea inculpaților de a-și asigura sprijin

(în acest sens procesul - verbal de certificare, când inculpatul K. îi spune

inculpatului B. că: ” am vorbit și cu B., a zis să stăm liniștiți, că el a fost

acolo și a rezolvat cu acela care e… care stă cu el în chirie… „că R. e

speriată, mă…”

La fel, din discuția telefonică din data de

23 noiembrie 2009 (proces - verbal de autentificare) rezultă că între inculpați

exista o înțelegere cu privire la modul în care se împărțea câștigul, respectiv

atunci când inculpatul B. reușea să vândă casa părții vătămate la prețul pieței

fiecare dintre inculpați își primea partea de câștig: „se face tranzacția aia…

o să se ia 40 de mii prima tranșă și restul de 30 peste vreo lună. Și eu o să

iau 35, C. o să-și țină și el 5 mii” după care inculpatul B.C. afirmă că a

negociat cu K. „și trebuie să-i dea lui B. și mai nu știu cui.”

Contribuția inculpatului B.C. în cadrul

asocierii a constat în acceptarea încheierii contractului de vânzare -

cumpărare în condițiile în care el figura ca și cumpărător, deși nu a plătit

prețul și nu a fost prezent împreună cu vânzătorul în fața notarului public și

încercarea de revânzare a imobilului astfel dobândit, în vederea realizării

profitului.

Din discuția telefonică purtată la data de 1

decembrie 2009 (proces - verbal) între inculpații B. și S. rezultă intenția

inculpatului B.C. de a-și alătura eforturile într-un consens neechivoc în

scopul finalizării planului infracțional: „BC: I-am zis și lui C.: bă C., dă și

tu puțin din bascheți și fă rost de niște bani frate că… eu iau cât iau la casa

aia, restul luați voi, i-am zis:

B.: Înțeleg, înțeleg.

BC: Sunt o groază de bani care îi luați și

voi.

……………………………………………….

BC: Ai rezolvat ceva cu el, ai vorbit cu

moșul, ai vreo șansă să-l scoți sau n-ai nici o șansă?

B.: Am, am vorbit, dar știi care e treaba? Că

mai bem, mai, mai iau ușor, știi ? Nu cu durul că nu merge cu durul că…

BC: Am înțeles ideea.

B.: Și el a fost profesor în viața lui, a

fost … nu pot să … auzi măi …, du-te mâine să o …înțelegi?. O să mai discutăm

noi doi personal și îți spun, fac tot posibilul să iasă bine.”

Toate acestea au făcut dovada înțelegerii

prealabile între inculpați cu privire la modul de operare, la rolurile

fiecăruia și la câștigul fiecăruia.

Aceleași aspecte au rezultat și din procesul -

verbal de certificare, unde au fost redate discuțiile între inculpații B. și S.,

inculpatul spunându-i acesteia: … să te liniștești că am vorbit cu K., care a

vorbit cu B.…” Rezultă din aceasta asocierea inculpaților.

Din interceptările telefonice efectuate în

cauză au rezultat că inculpatul B. a plătit inculpatului K. „17 mii și 2 mii

actele, 19 mii” bani care trebuiau împărțiți între inculpați, însă, așa cum a rezultat

din discuția telefonică certificată prin procesul - verbal, discuție purtată

între inculpatul B. și tatăl său la data de 07 septembrie 2009 „C.”, respectiv

inculpatul K. „a luat banii… și i-a păcălit pe ăștia…”

Din procesul - verbal de certificare nr. 528 a

rezultat că la data de 17 octombrie 2009 inculpatul K. îi datora inculpatei S.

suma de 6 000 lei, pe care inculpatul B. o asigură că îi va primi, „că facem

casa până la sfârșitul anului”, „B. se ocupă să îl scoată pe profesor de

acolo”.

Rolul inculpatului B.C. în planul

infracțional conceput a rezultat și din procesul - verbal de certificare,

privind discuția purtată la data de 07 octombrie 2009 între acesta și

inculpatul K. Inculpatul K. îi spune inculpatului B. că B. vrea să vorbească cu

el, dar nu la telefon. Inculpatul B. refuză spunând:”ocupă-te tu de casa aia …

eu ți-am dat mână liberă”, K. încearcă să-l convingă spunând că B.”vrea să duce

pe bătrânul la Germania” și fără B. „ nu pot să aduc pe bătrânul acolo”, „aduce

pe acela mai departe la Germania, ca să fie goală, să poată vândă”, „n-avem

unde să punem pe prăpăditul acela, mă”, iar inculpatul B. răspunde:” eu nu

aveam de unde să știu C., de prăpăditul acela! Tu ai zis: B., tu bagi banii

și-ți iei în septembrie… eu îl duc, eu îl plimb, eu îl fac. Tu nu ai nici o

treabă! Eu așa știu că am vorbit cu tine, clar?. eu nu știu cine e omul acela,

eu nu știu nimic de el… doar că stă în casa pe care am cumpărat-o eu”.

În cursul urmăririi penale, inculpatul B.C. a

dat mai multe declarații, cuprinzând aspecte contradictorii, însă în fața

instanței de judecată, în cadrul procedurii recunoașterii de vinovăție,

inculpatul B. a recunoscut că a acceptat propunerea inculpatei S.R., notar

public de a figura în cadrul contractului de vânzare - cumpărare în calitate de

cumpărător, deși nu a plătit prețul, înțelegând prin aceasta să-i facă un

serviciu inculpatei, față de care se afla în relații de prietenie.

În drept, fapta inculpatului B.C. de a-și

alătura eforturile împreună cu inculpații S., K., S. și D. într-un consens neechivoc

în scopul deposedării părții vătămate R.I. de imobilul casă de locuit al cărui

proprietar era, contribuția inculpatului B.C. fiind de a accepta încheierea

contractului de vânzare - cumpărare pe numele său ca și cumpărător, deși nu a

plătit prețul vânzării și de a revinde imobilul în scopul împărțirii

câștigului, faptă de asociere urmată de săvârșirea infracțiunilor de complicitate

la înșelăciune și complicitate la fals intelectual a realizat conținutul

constitutiv al infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni,

prevăzută și pedepsită de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.

Fapta aceluiași inculpat, care, cu intenție a

ajutat la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de către inculpata S. prin

întocmirea actului translativ de proprietate, deși titularul dreptului nu și-a

dat consimțământul a realizat conținutul constitutiv al infracțiunii de

complicitate la înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat

la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.

Fapta inculpatului B.C., care, cu intenție a

înlesnit la falsificarea de către notarul public a contractului de vânzare -

cumpărare autentificat sub nr. 425 din 02 iunie 2009, cu prilejul întocmirii

acestuia, prin atestarea împrejurării necorespunzătoare adevărului, în sensul

că partea vătămată R.I. a fost prezent și și-a manifestat consimțământul în

vederea încheierii actului translativ de proprietate a realizat conținutul

constitutiv al infracțiunii de complicitate la fals intelectual, faptă

prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen.

Vinovăția inculpatului sub forma intenției

directe a rezultat din întreg probatoriul administrat în cauză.

Pentru aceste considerente, instanța a aplicat

inculpatului pedepse la individualizarea cărora a avut în vedere criteriile

generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de

pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fiecare dintre faptele pentru

care a fost sesizată instanța, dar și poziția procesuală a inculpatului, care a

recunoscut și regretat faptele, împrejurare în care limitele de pedeapsă pentru

fiecare dintre infracțiunile săvârșite de inculpat au fost reduse cu o treime,

potrivit ar. 320

1

alin. (7) C. proc. pen.

Instanța a avut în vedere împrejurările care

caracterizează persoana inculpatului, astfel cum au rezultat din cuprinsul

înscrisurilor depuse în circumstanțiere, respectiv că inculpatul este integrat

în societate, este căsătorit, are doi copii minori și realizează venituri

dintr-o activitate lucrativă autorizată.

Față de aceste considerente, instanța a

aplicat inculpatului următoarele pedepse:

- 2 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni

prevăzută de art. 323 alin. (1), (2) C. pen.

- 2 ani și 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune

prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1) și (3) C. pen.

- 1 an și 6 luni

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals intelectual

prevăzută de art. 26 raportat la art. 289 alin. (1) C. pen.

Văzând că faptele au

fost săvârșite în condițiile art. 33 lit. a) C. pen., în temeiul art. 34 alin.

(1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai

grea, de 2 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 71 alin. (1) și (2) C. proc.

pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. ca pedeapsă accesorie, de la data

rămânerii definitive a hotărârii și până la data executării pedepsei.

În ceea ce privește modalitatea de executare

a pedepsei, instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 86¹ C.

pen., având în vedere că pedeapsa stabilită nu depășește 4 ani închisoare,

inculpatul nu a fost condamnat anterior și, raportat la persoana acestuia, s-a

putut aprecia că pronunțarea condamnării reprezintă un avertisment suficient

pentru a preveni săvârșirea altor infracțiuni de către inculpat. De asemenea,

instanța a considerat că simpla suspendare condiționată nu este suficientă dacă

se au în vedere anumite circumstanțe, respectiv faptul că inculpatul a avut o

contribuție esențială la săvârșirea infracțiunilor, acceptând să figureze ca și

cumpărător într-un act translativ de proprietate în condițiile în care știa că

nu a plătit prețul vânzării.

În raport de acestea, instanța a considerat

că se impune ca măsurile coercitive luate cu privire la inculpat să aibă un

grad mai ridicat de severitate decât simpla obligație de a nu săvârși

infracțiuni pe durata termenului de încercare, astfel că, în temeiul art. 86

1

C. proc. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o

durată de 5 ani, care a constituit termen de încercare potrivit art. 86

2

C. pen., ce s-a socotit de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În temeiul art. 86

3

C. pen. pe

durata termenului de încercare condamnatul a avut obligația de a se supune

următoarelor măsuri de supraveghere din partea Serviciului de Probațiune de pe

lângă Tribunalul Brașov:

a) să se

prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor;

b) să

anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și

orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să

comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să

comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență.

Având în vedere

faptul că s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale instanța, în

baza art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus și suspendarea executării pedepsei

accesorii aplicate, pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. instanța a

atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen. a

căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării pedepsei sub

supraveghere.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, având

în vedere răspunderea solidară a inculpaților și fiind disjunsă numai latura

penală a cauzei, latura civilă urmează a fi soluționată cu ocazia judecării

cauzei principale.

Reținând culpa procesuală a inculpatului, în

temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat plata sumei de 400 lei

reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, care a susținut oral motivul de

recurs prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., cu privire la

faptul că nu au fost just aplicate criteriile de individualizare a pedepsei de

către prima instanță, precum și inculpatul al cărui recurs nu a fost motivat.

Analizând recursurile

formulate, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele,

în temeiul disp. art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de

Casație și Justiție, constată că recursul Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Brașov este întemeiat, urmând al admite, pentru aceleași considerente,

recursul inculpatului urmând a fi respins ca nefondat pentru cele ce succed.

Instanța de fond,

uzând de argumentele factuale rezultate din probatoriul administrat și cu o

argumentare juridică pertinentă, a reținut o corectă situație de fapt,

stabilind o încadrare juridică adecvată stării de fapt prezentate în actul de

inculpare și dispozițiilor legale aplicabile speței.

Deși prima instanță a

avut în vedere la stabilirea pedepselor aplicate, prin coroborare, toate

criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., Înalta Curte apreciază că, față de

natura și importanța valorilor sociale ocrotite de legea penală și care au fost

lezate prin acțiunile ilicite ale inculpatului, concertate cu cele ale

participanților, acesta acordând sprijin, cu mare ușurătate, unui notar public,

în a deposeda de locuință o persoană în vârstă și fără familie și de a obține

astfel, în mod facil, venituri superioare celor realizate din activitatea sa lucrativă

curentă, sancțiunile penale aplicate nu sunt suficiente pentru a asigura reeducarea

și realizarea scopului preventiv - educativ al pedepsei, prevăzut de art. 52 C.

pen., așa cum nici modalitatea de executare aleasă prin suspendarea executării

pedepsei sub supraveghere, nu este adecvată.

În realizarea unei

juste proporționalizări a pedepselor aplicate recurentului inculpat pentru

fiecare din cele 3 infracțiuni reținute în sarcina sa, instanța consideră

necesar a se avea în vedere și poziția procesuală oscilantă a acestuia la

urmărirea penală, care nu poate fi în totalitate acoperită de recunoașterea

făcută abia în fața instanței, în scopul de a beneficia de reducerea limitelor

pedepselor prevăzute de lege (de la 3 la 15 ani, pentru art. 323 alin. (1) și (2)

C. pen. de la 6 luni la 12 ani pentru art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. și de

la 6 luni la 5 ani pentru art. 289 alin. (1) C. pen. prin aplicarea art. 320

1

C. proc. pen., în condițiile în care regimul sancționator al participantului

complice este prev. de art. 27 C. pen.

În considerarea

tuturor acestor aspecte chiar și după reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3,

potrivit alin. (7) al art. 320

1

C. proc. pen., se apreciază că,

pentru realizarea scopului coercitiv al acestora este necesară atât redozarea pedepselor

aplicate, în sensul majorării‚ lor, cât și executarea pedepsei rezultante în

regim privativ de libertate, cu consecința înlăturării aplicării suspendării

sub supraveghere, pentru un just echilibru cu gradul actual de pericol social

al faptelor săvârșite de recurentul inculpat B.C., fapte care cunosc o

recrudescență din ce în ce mai mare în ultima perioadă de timp.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva sentinței

penale nr. 86/ F din 20 iunie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția penală și

pentru cauze cu minori.

Casează în parte

sentința penală atacată și rejudecând:

Înlătură aplic. art. 86

1

– 86

4

și 71 alin. (5) C. pen.

Descontopește

pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului B.C. de 2 ani și 6 luni închisoare în

pedepsele componente de 2 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare și 1 an și

6 luni închisoare.

Majorează pedeapsa

aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art.

215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen. de

la 2 ani și 6 luni închisoare la 4 ani închisoare.

Majorează pedeapsa

aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1)

și (2) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen. de la 2 ani

închisoare la 3 ani închisoare.

Majorează pedeapsa

aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art.

289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

C. proc. pen. de la 1

an și 6 luni închisoare la 2 ani închisoare.

În baza art. 33, 34 lit.

b), 35 C. pen. contopește pedepsele sus menționate urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

Face aplicarea art. 71-64

lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Menține celelalte dispoziții

ale hotărârii atacate.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul B.C. împotriva aceleiași sentințe

penale.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 13 decembrie 2012.