ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4480/2012

Asupra

recursului de față:

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 979/ C din 20

aprilie 2011, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ,

a admis acțiunea formulată de reclamantul P.R.I. în contradictoriu cu pârâta SC

F.F.E.E.E.F.T.S. SA și în consecință a obligat-o pe pârâtă să achite

reclamantului suma de 424.964 lei, cu titlu de despăgubiri și dobânda legală

aferentă începând cu data de 23 decembrie 2010 și până la data achitării

efective, fiind obligată pârâta să-i achite reclamantului suma de 14.565,64

lei, cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe pârâta SC E.F.

SA București a declarat recurs, recalificat de către instanță drept apel.

Curtea de Apel Brașov, secția comercială,

prin decizia nr. 98/ Ap din 9 noiembrie 2011, a admis în parte apelul declarat

de pârâta E.F. SA (fostă SC F.F.E.E.E.F.T.S. SA) împotriva sentinței civile nr.

979/ C din 20 aprilie 2011 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios

administrativ, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a redus suma pe care

pârâta a fost obligată să o plătească reclamantului P.R.I. cu titlu de

despăgubiri de la 424.969 la 301.800 lei și cheltuielile de judecată de la

14.565,64 lei la 13.329 lei.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs pârâta SC E.F. SA București, solicitând admiterea recursului,

modificarea în parte a hotărârii criticate, ca fiind nelegală și netemeinică.

La termenul de dezbateri în fond, Înalta

Curte a luat în discuție excepția netimbrării recursului, rămânând în

pronunțare asupra acesteia.

Recurenta a fost legal citat pentru

termenul din 18 septembrie 2012, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de

timbru în valoare de 3564,5 lei și 5 lei timbru judiciar, obligație căreia nu

s-a conformat.

Ori, prin art. 1 din Legea nr.

146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit

căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse

taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât

de persoanele fizice cât și de persoanele juridice care se plătesc anticipat,

sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul

termen de judecată.

Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanța

nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și

normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită

taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se anulează, după

caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.

Constatând că recursul nu a fost

timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare

potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 18 septembrie

2012, respectiv de a

depune taxa judiciară

de timbru în valoare de 3564,5 lei și 5 lei timbru

judiciar, când

procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală, personală

sau ca obiect, de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență

dispozițiilor art. 20

alin. (3) din Legea

nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de

aplicare a legii și să dispună anularea, ca

netimbrat, a recursului

declarat de pârâta SC E.F. SA București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul

declarat de pârâta SC E.F. SA București împotriva deciziei nr. 98/ Ap din 9

noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

13 noiembrie 2012.