ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20 decembrie 2012,

petiționarul K.F. a solicitat strămutarea judecării Dosarului nr.

1101.1/59/2012 al Curții de Apel Timișoara, apreciind că imparțialitatea

judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor

locale sau calității părților, întrucât, prin publicarea a numeroase articole

de presă defăimătoare s-a creat o imagine negativă și controversată asupra

petiționarului, indusă inclusiv magistraților care instrumentează cauza, de

natură a conduce la concluzia că acesta este vinovat. A mai apreciat că

articolele de presă, anexate cererii, au pus o presiune exacerbată asupra

judecătorului, fapt ce afectează obiectivitatea sa.

A considerat că, în concepția Curții

Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de imparțialitate a instanțelor la care

face referire art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

trebuie apreciată în dublu sens. Pe de o parte, această noțiune are în vedere

un demers subiectiv, semnificând încercarea de a determina convingerea

personală a unui judecător într-o anumită împrejurare, iar pe de altă parte,

are în vedere un demers obiectiv, anume a determina dacă judecătorul oferă

toate garanțiile suficiente pentru excluderea oricărei bănuieli legitime în

ceea ce-1 privește, semnificând imparțialitatea obiectivă a tribunalului.

Prezentând opinia Curții Europene

potrivit căreia, aparențele au un rol deosebit în aprecierea imparțialității

judecătorului, a precizat că instanțele trebuie să inspire justitiabililor

deplină încredere și că orice judecător despre care se poate crede că nu ar fi

pe deplin imparțial la judecarea cauzei, este obligat să se abțină.

În opinia sa, faptul că la judecarea

cauzei a cărei strămutare se solicită participă, în special în calitate de

martori, un număr semnificativ de persoane cu o deosebită notorietate pe plan

local - notari, afaceriști, foști funcționari din administrația publică locală

- este de natură a afecta imparțialitatea și obiectivitatea magistraților cu

privire la aprecierea mărturiilor acestor persoane.

A mai invocat dușmănii locale,

manifestate între procurorul ce a instrumentat cazul și o parte dintre

inculpați sau martori.

În final, a insistat asupra faptului

că la nivel local există o puternică campanie mediatică negativă, desfășurată

împotriva petiționarului, cu un impact semnificativ asupra opiniei publice și

obiectivitătii judecătorului cauzei. În acest sens, a arătat că petiționarului

i s-au respins nejustificat atât cererea de liberare provizorie sub control judiciar

cât și cererea de a beneficia de prevederile art. 320

1

C. proc. pen.

Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost

solicitate informații de la Ministerul Justiției.

Din informarea transmisă de Ministerul

Justiției rezultă că, prin rechizitoriul nr. 157/P/2008 al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Timișoara, au fost trimiși în judecată petiționarul și

alți nouă inculpați, anume S.I., B.P., C.M.I., M.C., T.P.F., C.R.E., T.S.J., V.C.

și N.L.T.

Petiționarul a fost trimis în judecată

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 323 alin. (1) și (2) C.

pen., art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 291 C.

pen., cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 293 C. pen., art. 286 C. pen. cu

aplicarea art. 41-42 C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., art. 287 C. pen. cu

aplicarea art. 41-42 C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., art. 31 alin. (1) C.

proc. pen. raportat la art. 248

1

cu aplicarea art. 41-42 C. pen.,

art. 31 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art.

41-42 C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41-42 C. pen., art. 292 C.

pen. cu aplicarea art. 41-42 C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., toate cu

aplicarea art. 33 lit. a) și art. 34 C. pen.

Referitor la motivele invocate de

petent, s-a arătat că la termenul din 09 mai 2011, instanța a respins, ca

nefondate, atât cererea privind aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C.

proc. pen., cât și cererea de liberare provizorie sub control judiciar

formulată de petiționar, însă aceste măsuri ale instanței au fost luate în

temeiul dispozițiilor legale aplicabile, fără a se reține interferența vreunei

presiuni asupra magistratului.

S-a confirmat faptul că există un

interes major al mass-mediei locale pentru această cauză, însă acest interes se

datorează faptului că în cauză participă, în calitate de martori, o serie de

persoane cunoscute pe plan local, aspect ce nu este de natură a influența

imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor.

În concluzie, s-a arătat că la Curtea

de Apel Timișoara sunt îndeplinite toate condițiile pentru normala și corecta

soluționare a cauzei.

La dosar au fost depuse memorii,

înscrisuri și declarații cu dată certă, prin care unii din co-inculpați au

solicitat admiterea cererii de strămutare (C.M.I., T.S.J., N.L.T.), iar partea

civilă, Primăria Municipiului Timișoara, a solicitat respingerea acestei

cereri.

Cererea de strămutare este

neîntemeiată.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o

instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care

imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor

cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de

tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la

gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari

sau grefierii instanței.

În cauză, niciuna dintre cerințele

art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite, aspectele invocate de petent

nefiind circumscrise situațiilor care, potrivit textului de lege invocat,

justifică strămutarea cauzei.

În cazul unei cereri de strămutare,

imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva

convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva

celui interesat. La acest control al imparțialității, instanța investită cu

cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita

judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în

discuție imparțialitatea judecătorului interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în

privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol

decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în

raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Înalta Curte constată că suspiciunile

petiționarului, în sensul afectării imparțialității și obiectivitătii

magistraților datorită fie campaniei mediatice excesive, negative duse

împotriva petiționarului în presa locală, fie calității unora dintre părțile

dosarului sau dușmăniilor locale, nu sunt susținute de probe.

Analizând temerea petiționarului că

articolele de presă publicate în ziarele locale ar fi de natură a-i agrava

situația, putând duce la condamnarea sa împotriva evidențelor și probelor

existente la dosar, instanța constată că nu există aspecte care să susțină o

astfel de concluzie, iar măsurile luate până în prezent în cauză, referitoare

la cererea petiționarului de a beneficia de prevederile art. 320

1

C.

proc. pen. sau de a fi liberat sub control judiciar nu s-au întemeiat pe

rațiuni mediatice, fiind motivate în temeiul dispozițiilor legale aplicabile.

Faptul că o serie de magistrați au

formulat cereri de abținere în legătură cu cauza nu este de natură a dovedi

lipsa de imparțialitate sau de obiectivitate a magistraților, ci dimpotrivă,

arată că magistrații respectivi sunt preocupați de a asigura realizarea unei

justiții corecte și obiective în cauză.

Nu s-a constatat nici existența unor

dovezi care să conducă la concluzia că imparțialitatea magistraților ar fi

afectată datorită calității de parte în dosar a Primăriei Timișoara sau

împrejurării că unii dintre martorii audiați în cauză sunt persoane foarte

cunoscute la nivel local.

Mai mult, instanța a observat că, așa

cum se precizează în informațiile transmise de către Ministerul Justiției, deși

în cauză participă, în calitate de martori, o serie de persoane cunoscute pe

plan local, acest aspect nu este de natură a influența imparțialitatea și

obiectivitatea judecătorilor, la Curtea de Apel Timișoara fiind îndeplinite

toate condițiile pentru normala și corecta soluționare a cauzei.

În cazul de față, Înalta Curte, în

raport de împrejurările concrete examinate, văzând prevederile art. 55 alin.

(2) C. proc. pen., apreciază că temerile petiționarului nu sunt justificate,

membrii instanței fiind magistrați de profesie, prezumați a fî lipsiți de orice

prejudecată sau de parțialitate.

Ca atare, neexistând motive temeinice

care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca neîntemeiată, cererea

formulată de petiționarul K.F. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează

obiectul Dosarului nr. 1101.1/59/2010 al Curții de Apel Timișoara.

Obligă

petiționarul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 4

martie

2013

.