ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele;

Prin

cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 5 noiembrie 2012,

petiționarul Ț.G. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul

Dosarului nr. 7650/99/2012 al Tribunalului Iași, susținând că există suspiciuni

în ceea ce privește instrumentarea parțială a cauzei și soluționarea acesteia,

precum și temeiuri vădite de împiedicare a desfășurării normale a procesului,

de încălcare a drepturilor procesuale datorită persoanelor implicate în dosar.

Verificând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Tribunalului Iași a fost

înregistrat Dosarul nr. 7650/99/2012, având ca obiect plângerea formulată de

petiționarul Ț.G. împotriva rezoluției din data de 6 iulie 2012, pronunțată în Dosarul

nr. 819/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași.

În informațiile solicitate potrivit

art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către Curtea de Apel Iași, se prezintă

etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat,

precizându-se, totodată, că, într-adevăr, au calitate de intimați în cauză

numiții Ș.N. și M.L., agenți în cadrul Poliției Comunale Valea Lupului (făcând

parte din structura poliției judiciare) și că procuror de ședință a fost d-nul R.V..

Se reține însă că nu există date din

care să rezulte că soluționarea cauzei ar fi influențată de calitatea

intimaților și a procurorului de ședință.

În

final, s-a lăsat la aprecierea Înaltei Curți cu privire

la legalitatea și oportunitatea cererii de strămutare.

Totodată, se reține în referatul de

informații că dosarul a cărui strămutare s-a solicitat a fost soluționat prin

sentința penală nr. 518 din 13 decembrie 2012 prin care Tribunalul Iași a

respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul Ț.G..

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o

instanță competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care

imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor

cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de

tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă sau afin până la

gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori, asistenții judiciari

sau grefierii instanței.

În

cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu

sunt întrunite. în cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței

trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a

judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La

acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze

dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se

pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința

imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv,

limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de

împrejurările concrete ale cauzelor.

În

speță, Înalta Curte constată că motivele invocate de

petiționar nu se regăsesc în prevederile art. 55 C. proc. pen., astfel cum au

fost modificate prin Legea nr. 356/2006 și, în consecință, neexistând motive

temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi

respinsă ca neîntemeiată.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge,

ca neîntemeiată, cererea formulată de petiționarul Ț.G. pentru strămutarea

judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 7650/99/2012 al Tribunalului

Iași.

Obligă

petiționarul la plata sumei 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 7 ianuarie 2013.