ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2820/2012

Deliberând asupra recursului de față, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin sentința penală nr. 228 din 01 iunie 2012, ședința camerei de consiliu a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a recunoscut și pus în executare sentința penală nr. 797/2009 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, Italia, definitivă la 16 octombrie 2009, sentința nr. 967/2009 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, Italia, definitivă la 21 noiembrie 2009, sentința nr. 907/2010 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, Italia, definitivă la 01 octombrie 2010 și sentința nr. 11756/2010 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, definitivă la 31 octombrie 2010. A dispus transferarea persoanei condamnate H.P., într-un penitenciar din România, pentru continuarea executării pedepsei de 7 ani și 1 lună și a amenzii de 474 euro, precum și a pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și e) C. pen.

și art. 71 C. pen., într-un penitenciar din România. S-a computat executarea pedepsei din data de 06 septembrie 2008 la zi. Onorariu avocat din oficiu în sumă de 320 RON s-a suportat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, la data de 09 mai 2012 a fost înregistrată la această instanță sub nr. 3781/2/2012 cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București privind persoana condamnată H.P., în vederea recunoașterii și punerii în executare a sentinței nr. 797/2009, emisă în data de 28 mai 2009 de Tribunalul Ordinar din Ferrera, definitivă la 16 octombrie 2009, sentinței nr. 967/2009 emisă în data de 30 iunie 2009 de Tribunalul Ordinar din Ferrera, definitivă la 21 noiembrie 2009, sentinței penale nr. 907/2010 emisă la data de 21 mai 2010 de Tribunalul Ordinar din Ferrera definitivă la 01 octombrie 2010, sentința nr. 11756/2010, emisă în data de 07 mai 2010 de Curtea de Apel din Bologna, Secțiunea II, reformând sentința emisă în data de 13 mai 2009 de GUP pe lângă Tribunalul Ordinar din Ferrera, definitivă la 31 octombrie 2010, în cadrul procedurii de soluționare a cererii formulate de autoritățile judiciare din Republica Italia, privind transferarea susnumitului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România.

Din verificările efectuate la Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de Pașapoarte și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de date, a rezultat că persoana condamnată H.P. este cetățean român, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 3 lit. a) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată. Din cumularea pedepselor efective în baza ordinului Procuraturii Republicii de pe lângă Curtea de Apel din Bologna a rezultat o pedeapsă totală de 7 ani și 1 lună închisoare, din care au fost deduse 180 zile pentru eliberare anticipată. Data de la care curge pedeapsa este 06 septembrie 2008 și data la care se încheie executarea anticipată a pedepsei este 08 aprilie 2012. A fost îndeplinită condiția prevăzută de art. 3 lit. c) din Convenție și art. 143 lit. c) din Legea nr. 302/2004.

Din actele transmise de autoritățile judiciare italiene a rezultat următoarea situație de fapt privind activitatea infracțională a lui H.P.: La data de 02 noiembrie 2007, sus-numitul a sustras 7 sticle de băutură din supermarketul C. din Comacchio. La data de 26 martie 2007, a sustras 6 rezerve de tuș pentru imprimantă de diferite culori din supermarketul I. din Ferrera. La datele de 01 martie 2007 și 03 martie 2007 a sustras o sticlă de lichior digestiv și 2 cutii de prezervative din Centrul Comercial C. din Ferrera. La data de 04 septembrie 2009, împreună cu alte persoane, au constrâns-o prin violență pe partea vătămată D.V. în vederea practicării de relații sexuale, dar infracțiunea a rămas în fază de tentativă datorită intervenției forțelor de ordine.

Faptele reținute în sarcina persoanei condamnate H.P. au corespondent în legislația penală română realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art. 208 alin. (1)-209 alin. (1) lit. e) C. pen., art. 208 alin. (1)-209 alin. (1) lit. e) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 20 C. pen. raportat la art. 197 alin. (1) și alin. (2) lit. a) C. pen. Persoana condamnată H.P. a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei pronunțate de autoritățile italiene. A fost astfel, îndeplinită condiția prevăzută de art. 3 lit. d) din Convenție și art. 143 lit. d) din Legea nr. 302/2004, republicată. Persoana condamnată H.P., se află încarcerată în Centrul Penitenciar Ferrera, Republica Italia.

Față de aceste împrejurări, s-a admis sesizarea Curții de Apel București. S-a recunoscut și s-a pus în executare sentința nr. 797/2009, sentința nr. 967/2009, sentința nr. 6907/2010 și sentința nr. 11756/2010 emise de Tribunalul Ordinar din Ferrera. S-a dispus transferarea persoanei condamnate H.P. pentru continuarea executării pedepsei de 7 ani și o lună și a amenzii de 474 euro, precum și a pedepsei complementare prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și e) C. pen. și art. 71 C. pen. într-un penitenciar din România. S-a computat executarea pedepsei din data de 06 septembrie 2008 la zi. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal condamnatul H.P., invocând aspecte de nelegalitate și netemeinicie.

S-a susținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile în vederea recunoașterii și punerii în executare a sentinței penale nr. 797/2009 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, Italia, hotărârea nefiind definitivă. Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor aduse, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră legală și temeinică recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale nr. 797/2009 a Tribunalului Ordinar din Ferrera, Italia, cu consecința transferării persoanei condamnate H.P. într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei de 7 ani și o lună și a amenzii de 474 euro, precum și a pedepsei complementare stabilite.

În urma verificărilor efectuate a reieșit în mod neîndoielnic că persoana condamnată H.P., cetățean român a suferit mai multe condamnări, în baza sentinței penale nr. 797/2009 emisă la 28 mai 2009 de Tribunalul Ordinar din Ferrera, definitivă la 16 octombrie 2009, sentința nr. 967/2009, emisă la 30 iunie 2009 de Tribunalul Ordinar din Ferrera, definitivă la 21 noiembrie 2009, sentința penală nr. 907/2010, emisă la 21 mai 2010 de Tribunalul Ordinar Ferrera, definitivă la 01 octombrie 2010, sentința nr. 11756/2010 emisă în data de 07 mai 2010 de Curtea de Apel din Bologna. Din cumularea pedepselor efective în baza ordinului Procuraturii Republicii de pe lângă Curtea de Apel din Bologna rezultat o pedeapsă totală de 7 ani și o lună închisoare, fiind deduse 180 zile pentru eliberare anticipată și 474 euro, precum și pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) și e) C. pen.

și art. 71 C. pen. În examinarea cerințelor transferării urmare a recunoașterii hotărârii penale străine de condamnare, conform art. 143 din Legea nr. 302/2004, republicată, instanța fondului a constatat, în mod justificat, satisfăcute condițiile dublei încriminări, dar și a existenței unor hotărâri definitive de condamnare, a consimțământului exprimat de persoana condamnată în vederea transferării sale într-un penitenciar din România, precum și a duratei pedepsei de executat. În contextul îndeplinirii exigențelor art. 143 din lege, cererea formulată de autoritățile judiciare din Republica Italia, însoțită de documentele prev. de art. 6 pct. 2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, este pe deplin întemeiată.

În virtutea considerentelor ce preced Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul declarat de condamnatul persoană transferabilă H.P. împotriva sentinței penale nr. 228 din 01 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, și va obliga recurentul condamnat persoană transferabilă la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul persoană transferabilă H.P. împotriva sentinței penale nr. 228 din 01 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă recurentul condamnat persoană transferabilă la plata sumei de 520 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 13 septembrie 2012.