ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4195/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta C.R.

a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru

Cetățenie constatarea refuzului nejustificat de a-i soluționa cererea de

redobândire a cetățeniei române, obligarea acesteia la analizarea/avizarea

cererii sale de redobândire a cetățeniei române, în termen de maxim 30 de zile

de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Totodată a solicitat

și obligarea pârâtei la emiterea și comunicarea ordinului de redobândire a

cetățeniei române în termen de maxim 30 zile de la data analizării/avizării

cererii de redobândire a cetățeniei române (indiferent dacă avizul este pozitiv

sau negativ) precum și să fie programat pentru depunerea jurământului de

credință față de țară în maxim 30 de zile de la data emiterii ordinului de

redobândire a cetățeniei române și obligarea pârâtei la plata sumei de 100 RON

pe fiecare zi de întârziere cu titlu de daune interese, de la data introducerii

acțiunii și până la data comunicării Ordinului de redobândire a cetățeniei

române precum și la plata sumei de 1.000 RON, cu titlu de daune morale.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că a depus cererea de redobândire a cetățeniei

române la data de 31 martie 2006, cerere asupra căreia a revenit ulterior cu o

cerere de urgentare a dosarului la data de 21 iulie 2010.

A mai precizat că refuzul

nejustificat de a-i soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române într-un

termen scurt, rezonabil este în contradicție cu dispozițiile art. 14

1

Legea cetățeniei române nr. 21/1991 modificată cât și prevederile art. 10 Convenția

Europeană asupra Cetățeniei.

Prin întâmpinare pârâta

Autoritatea Națională pentru Cetățenie a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată,

având în vedere faptul că a fost necesară completarea dosarului reclamantei cu documente-acte

de stare civilă din care să rezulte schimbarea numelui petentei din T. în C. astfel

că a fost necesară acordarea unui nou termen pentru analizarea cererii la data de

24 noiembrie 2010.

Prin sentința civilă

nr. 4345 din 5 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a fost admisă în parte acțiunea reclamantei în sensul că

s-a constatat refuzul nejustificat al pârâtei de a soluționa cererea de redobândire

a cetățeniei române și obligată pârâta să procedeze la analizarea acestei cereri

în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a acestei sentințe și a

fost respinsă cererea reclamantei de obligare a pârâtei la emiterea și comunicarea

Ordinului de redobândire a cetățeniei și la plata daunelor cu plata daunelor interese

în sumă de 100 RON/zi de întârziere, ca neîntemeiată.

Totodată, a fost obligată

pârâta la plata sumei de 2.608,15 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut în cauză refuzul nejustificat al pârâtei de a soluționa

cererea reclamantei privind analizarea cererii de redobândire a cetățeniei, apreciind

ca fiind aplicabilă noțiunea de termen rezonabil de soluționare prevăzut de

art. 10 Convenția Europeană asupra Cetățeniei, ratificată de România prin Legea

nr. 396/2002.

În ceea ce privește capătul

de cerere privind obligarea pârâtei la emiterea și comunicarea ordinului de redobândire

a cetățeniei române și programarea pentru depunerea jurământului de credință față

de țară în maxim 30 de zile de la data emiterii ordinului instanța l-a apreciat

ca neîntemeiat, în condițiile în care procedura de analizare a cererii nu s-a finalizat

iar obligația verificării îndeplinirii condițiilor necesare acordării sau redobândirii

cetățeniei române, aparține Comisiei pentru cetățenie conform art. 16 alin. (2)

lit. c) Legea nr. 21/1991 republicată.

În ceea ce privește capătul

de cerere privind obligarea pârâtei la plata de daune interese, instanța a reținut

incidența în cauză a dispozițiilor Legii nr. 554/2004 care prevede modalități specifice

de asigurare a punerii în executare a obligațiilor dispuse de instanță, conform

dispozițiilor art. 18 alin. (5).

Împotriva acestei sentințe,

în termen legal, a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

În motivele de recurs

este criticată soluția instanței de fond în privința modului de soluționare respectiv

a constatării refuzului nejustificat de soluționare a cererii reclamantei de redobândire

a cetățeniei române și obligarea pârâtei să procedeze la analizarea acestei cereri

într-un termen de 30 de zile de a rămânerea irevocabilă a hotărârii, apreciind că

soluția instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocând totodată și dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ..

Se arată în motivele de

recurs că, în speță, nu se poate vorbi de un refuz nejustificat sau de o tergiversare

în soluționarea cererii reclamantei, având în vedere că la data de 3 august 2010

Comisia pentru Cetățenie a constatat necesitatea completării dosarului intimatei

cu acte de stare civilă din care să rezulte schimbarea numelui de familie al acesteia,

acordându-se un termen, respectiv la 25 noiembrie 2010 și ulterior la data de 10

ianuarie 2011, dată la care cererea a fost avizată pozitiv.

Susține recurenta că pentru

a fi în prezența refuzului nejustificat de a soluționa o cerere, trebuie să existe

„exprimarea explicită cu exces de putere a voinței de a nu rezolva cererea” ceea

ce în cauză nu există.

În ceea ce privește obligarea

pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, recurenta a solicitat casarea în parte

a hotărârii atacate, întrucât lipsește culpa procesuală.

În drept au fost invocate

dispozițiile art. 242 alin. (2), art. 274 și art. 299-316 C. proc. civ., Legea

nr. 21/1991 modificată și completată, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Intimata C.R. a depus

concluzii scrise solicitând respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii

instanței de fond ca legală și temeinică.

Analizând sentința atacată,

în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în cauză cât

și în temeiul dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va

admite recursul declarat, reținând că în cauză subzistă motivul de nelegalittae

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel că, urmare a admiterii recursului

se impune modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii ca neîntemeiată

a acțiunii de față, promovată de intimata-reclamantă C.R..

În conformitate cu dispozițiile

art. 1 Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoană vătămată

într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică,

printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri

se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea

actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Se poate adresa instanței

de contencios administrativ potrivit dispozițiilor art. 8 teza a II-a din aceeași

lege și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim prin nesoluționarea

în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii.

Potrivit dispozițiilor

art. 2 lit. l) Legea contenciosului administrativ, nesoluționarea în termenul legal

a unei cereri constă în faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de

zile de la înregistrarea acesteia dacă prin lege nu se prevede altfel, iar potrivit

dispozițiilor art. 2 lit. i) refuzul nejustificat are semnificația unei exprimări

explicite, cu exces de putere a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane.

În speță, sesizând instanța

de contencios administrativ reclamanta a solicitat în principal constatarea refuzului

nejustificat al pârâtei de a-i soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române.

În raport de obiectul

cererii și față de documentele depuse în probațiune, din perspectiva incidenței

dispozițiilor art. 2 lit. i) Legea nr. 554/2004 republicată, Înalta Curte constată

că în mod greșit instanța de fond a apreciat în sensul existenței unui refuz nejustificat

din partea pârâtului, care să fie grefat pe un exces de putere.

Dimpotrivă, astfel cum

rezultă din materialul probator administrat în cauză, întârzierea în soluționarea

cererii a fost determinată de necesitatea completării dosarului de către reclamantă

cu acte de stare civilă din care să rezulte schimbarea numelui de familie al acesteia

acordându-se un nou termen pentru data de 25 noiembrie 2010 iar după completare

cererea de redobândire a cetățeniei fiind avizată favorabil la data de 10 ianuarie

2011.

În ceea ce privește aprecierea

instanței de fond cu privire la încălcarea termenului rezonabil de soluționare a

cererii, prevăzut de dispozițiile art. 10 Convenția Europeană pentru Cetățenie,

ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, nu poate fi reținută, fiind eronată

în raport cu situația de fapt existentă, și cu necesitatea respectării procedurii

legale prevăzute de dispozițiile art. 8 lit. b) și e) Legea nr. 21/1991 republicată.

Pe de altă parte, în aprecierea

termenului rezonabil de soluționare a cererii trebuie avut în vedere și faptul că

recurenta-pârâtă respectiv Autoritatea Națională pentru Cetățenie a devenit efectiv

operațională începând din luna august 2010, astfel că soluționarea cererii intimatei-pârâte

a fost avizată pozitiv la data de 10 ianuarie 2010 în termenul legal prevăzut de

dispozițiile art. 15 alin. (2) și (3) Legea nr. 21/1991.

Astfel fiind, Înalta Curte

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul formulat

și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de Autoritatea Națională pentru Cetățenie împotriva sentinței civile nr. 4345 din

5 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal.

Modifică sentința atacată, în sensul că respinge

acțiunea ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 20 septembrie

2011.