ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2320/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2320/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentin

ța penală nr. 664 din

16 decembrie 2010 a Tribunalului Iași, în baza disp. art. 334 C.

proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina

inculpaților C.C.A. și L.A. din infracțiunea de "purtare abuziva",

prevăzută și pedepsita de art. 250 alin. (1) și (2) C. pen. anterior

modificărilor survenite prin Legea nr. 278/2006, în dauna părții vătămate C.V.S.

în infracțiunile de: "purtare abuziva", prevăzută și pedepsită de art.

250 alin. (3) cu referire la alin. (1) C. pen. modificat prin Legea nr. 278/2006

și infracțiunea prev. de art. 193 C. pen. modificat prin Legea nr. 278/2006,

ambele cu aplicarea disp. art. 13 C. pen., ambele cu aplicarea disp. art. 33 lit.

a) C. pen.

În baza disp. art. 334 C.

proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina

inculpaților C.C.A. și L.A. din infracțiunea de "purtare abuziva",

prevăzută și pedepsita de art. 250 alin. (1) și (2) C. pen. anterior

modificărilor survenite prin Legea nr. 278/2006, în dauna părții vătămate C.L.

în infracțiunile de: "purtare abuziva", prevăzută și pedepsită de art.

250 alin. (1) C. pen., modificat prin Legea nr. 278/2006, cu aplicarea disp. art.

13 C. pen. și infracțiunea prev. de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 51/1995,

ambele cu aplicarea disp. art. 33 lit. a) C. pen.

În

baza disp. art. 334 C.

proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina

inculpatului T.T. din infracțiunea de "purtare abuziva", prevăzută și

pedepsita de art. 250 alin. (1) și (2) C. pen. anterior modificărilor survenite

prin Legea nr. 278/2006, în dauna părții vătămate C.L. în trei infracțiuni,

respectiv: în infracțiunea de "purtare abuziva", prevăzută și

pedepsită de art. 250 alin. (1) C. pen., modificat prin Legea nr. 278/2006, cu

aplicarea disp. art. 13 C. pen., în infracțiunea de „abuz în serviciu",

prev. și ped. de disp. art. 246 C. pen., precum și în infracțiunea prev. de art.

37 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, toate cu aplicarea disp. art. 33

lit. a)

C. pen.

S-au respins

celelalte cereri de schimbare a

încadrării juridice puse în discuție.

În baza disp. art. 11

pct. 2 lit. a) C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 10 lit. a) C. proc. pen.

au fost achitați inculpații C.C.A., și L.A., ambii pentru săvârșirea

infracțiunii de amenințare, prev. și ped. de disp. art. 193 C. pen. modificat

prin Legea nr. 278/2006, cu aplicarea art. 13 C. pen., în dauna părții vătămate

C.V.S.

În

baza disp. art. 11 pct.

2

lit. a)

C. proc. pen. coroborat cu

disp. art. 10 lit. d) C. proc. pen. au fost achitați inculpații C.C.A. și L.A.,

ambii pentru săvârșirea infracțiunii de arestare nelegală și cercetare abuzivă,

prev. și ped. de disp. art. 266 alin. (1) C. pen., în dauna părții vătămate C.V.S.,

prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 189 alin. (1)-(2)

C. pen.

În baza disp. art. 11

pct. 2 lit. b) C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 10 lit. g) C. proc. pen.

s-a încetat procesul penal pentru săvârșirea de către inculpații C.C.A. și L.A.

a infracțiunii de purtare abuzivă, prev și ped. de disp. art. 250 alin. (3) cu

referire la alin. (1) C. pen., modificat prin Legea nr. 278/2006, cu aplicarea

disp. art. 13 C. pen., în dauna părții vătămate C.V.S., intervenind prescripția

răspunderii penale.

În baza disp. art. 11

pct. 2 lit. b) C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a

încetat procesul penal pentru săvârșirea de către inculpații C.C.A. și L.A. a

infracțiunii de instigare la mărturie mincinoasă, prev. și ped. de disp. art. 25

C. pen. raportat la art. 260 alin. (1) C. pen. cu aplicarea disp. art. 41 alin.

(2) C. pen., intervenind prescripția răspunderii penale, prin schimbarea

încadrării juridice din aceeași infracțiune tară reținerea art. 41 alin. (2) C.

pen.

În

baza disp. art. 11 pct.

2 lit. b) C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a

încetat procesul penal pentru săvârșirea de către inculpații C.C.A. și L.A. a

infracțiunii de purtare abuzivă, prev și ped. de disp. art. 250 alin. (1) C. pen.,

modificat prin Legea nr. 278/2006, prin aplicarea disp. art. 13 C. pen., în

dauna părții vătămate C.L., intervenind prescripția răspunderii penale.

În baza disp. art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

coroborat cu disp. art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pentru

săvârșirea de către inculpații C.C.A. și L.A. a infracțiunii prev. și ped. de

disp. art. 37 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, în dauna părții vătămate C.L.,

intervenind prescripția răspunderii penale.

În baza disp. art. 11 pct. 2

lit. b)

C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 10 lit. g) C. proc.

pen. s-a

încetat

procesul penal

pentru

săvârșirea de către inculpații C.C.A. și L.A. a infracțiunii de fals

intelectual, prev și ped. de disp. art. 289 C. pen., cu aplicarea disp. art. 41

alin. (2) C. pen., intervenind prescripția răspunderii penale.

În baza disp. art. 11 pct. 2

lit. b)

C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 10 lit. g) C. proc.

pen. s-a încetat procesul penal pentru săvârșirea de către inculpații C.C.A. și

L.A. a infracțiunii de uz de fals, prev și ped. de disp. art. 291 C. pen., cu

aplicarea disp. art. 41 alin. (2) C. pen., intervenind prescripția răspunderii

penale.

În baza disp. art. 11 pct. 2

lit. b)

C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 10 lit. g) C. proc.

pen. s-a

încetat

procesul penal

pentru

săvârșirea de către inculpatul T.T., a infracțiunii de „purtare abuziva ",

prevăzute și pedepsita de art. 250 alin. (1) C. pen. modificat prin Legea nr. 278/2006,

prin aplicarea disp.

art. 1

3 C. pen. În

dauna părții vătămate C.L., intervenind prescripția răspunderii penale.

În baza disp. art. 11 pct. 2

lit. b)

C. proc. pen. coroborat cu disp. art. 10 lit. g) C. proc.

pen. s-a încetat procesul penal pentru săvârșirea de către inculpatul T.T. a

infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută și pedepsită de art. 246 C. pen.,

în dauna părții vătămate C.L., intervenind prescripția răspunderii penale.

În baza disp. art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. coroborat

cu disp. art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a

încetat procesul penal

pentru săvârșirea de

către inculpatul T.T. a infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 37 alin. (2)

din Legea nr. 51/1995, în dauna părții vătămate C.L., intervenind prescripția

răspunderii penale.

În baza disp. art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen.

coroborat cu disp. art. 998 C. civ. coroborat cu disp. art. 1000 alin. (3) C. civ.,

cu referire la art. 1003 C. civ., au fost obligați în solidar inculpații C.C.A.

și L.A., în solidar și cu părțile responsabile civilmente Inspectoratul

Județean de Poliție Iași și Ministerul Administrației și Internelor să

plătească pârtii civile C.V.S. suma de 3000 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza disp. art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen.

coroborat cu disp. art. 998 C. civ. coroborat cu disp. art. 1000 alin. (3) C. civ.,

cu referire la art. 1003 C. civ., au fost obligați în

solidar inculpa

ții C.C.A., L.A. și T.T.,

în solidar și cu părțile responsabile civilmente Inspectoratul Județean de

Poliție Iași și Ministerul Administrației și Internelor să plătească părții

civile C.L. suma de 4000 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza disp. art. 14 și art. 346 C. proc. pen. coroborat

cu disp. art. 998 C. civ. coroborat cu disp. art. 1000 alin. (3) C. civ., cu

referire la art. 1003 C. civ.,coroborat cu disp. art. 313 alin. (1) din Legea nr.

95/2006 actualizată au fost obligați în solidar inculpații C.C.A. și L.A., în

solidar și cu părțile responsabile civilmente Inspectoratul Județean de Poliție

Iași și Ministerul Administrației și Internelor să plătească părții civile

Spitalul Clinic de Urgențe Sf. Ioan Iași suma de 29,85 lei cu titlu de

despăgubiri civile.

În baza disp. art. 348 C. proc. pen. s-a dispus

desființarea proceselor verbale contravenționale din 12 aprilie 2003, precum și

a procesului verbal de sesizare din oficiu din 12 aprilie 2001, încheiat de

agenții de poliție L.A. și C.C.A.

În baza disp. art. 192 alin. (3) lit. a) C. proc. pen. a

fost obligată partea vătămată C.V.S. să plătească statului suma de 200 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a se pronun

ța astfel, instanța de fond a reținut, în

esență, că în seara zilei de 12 aprilie 2003 partea vătămată C.V.S. aflată sub

influența vădită a consumului de alcool și prietenul său D.G., aflați în zona

pieței Păcurari au fost opriți de o patrulă de poliție formată de inculpații C.C.A.

și L.A., ambii din cadrul I.P.J. Iași, secția a II a poliție pentru a fi

legitimați, apreciindu-se că prin discuția aprinsă pe care aceștia o purtau,

tulburau ordinea și liniștea publică.

Au fost condu

și la secția de poliție, unde, pe fondul stării

de ebrietate în care se afla, partea vătămată C.V.S. s-a manifestat violent,

refuzând să dea o declarație, în vederea sancționării contravenționale;

atitudinea recalcitrantă a părții vătămate i-a enervat pe inculpați care au

agresat-o, lovind-o, ceea ce a determinat căderea părții vătămate la pământ,

favorizată și de starea de ebrietate, după care au încătușat-o.

Urmare agresiunii, partea v

ătămată a prezentat leziuni

vindecabile în 4-5 zile de îngrijiri medicale.

Anun

țată, la sediul

secției de poliție a sosit partea vătămată C.L., avocat în cadrul Baroului Iași

și sora numitului C.V.S. pentru a-i asista pe cei doi tineri. Deși aceasta și-a

declinat verbal identitatea și a completat o împuternicire avocațială, la

încercarea de a afla motivul pentru care au fost reținuți clienții săi, cei doi

inculpați au abordat o atitudine ireverențioasă și i-au comunicat că nu este

necesară asistența juridică.

Fa

ță de situația

creată, neștiind să gestioneze conflictul, inculpații l-au apelat prin stație

pe inculpatul T.T., comandantul de grupă.

Sosit la sec

ția de poliție,

împreună cu numitul C.N., inculpatul T.T., apreciind că pentru instrumentarea

unei cauze contravenționale nu era necesară asistența juridică a persoanelor

implicate, a luat delegația prezentată de avocata C.L. și a rupt-o, invitând-o

să părăsească încăperea.

La refuzul p

ărții vătămate C.L.

de a părăsi sediul secției de poliției decât însoțită de clienții săi,

lucrătorii de poliție au folosit un limbaj ireverențios și un ton ridicat,

determinându-i să părăsească incinta secției de poliție.

Dup

ă plecarea petenților

și a martorilor D.G. și D.F. inculpații L.A. și C.C.A. s-au deplasat în teren

pentru a identifica martorii, respectiv P.P. (agent de pază la Piața Păcurari)

și I.I. (portar la Moara

C.) pe care s

ă-i

folosească atât ca martori oculari (la săvârșirea contravențiilor săvârșite de

D.G.) și C.V.S.), cât și ca martori asistenți (la încheierea proceselor verbale

de contravenție).

Situa

ția de fapt și

vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator

administrat în cauză, astfel după cum se află reținut la dosar.

În cauză, în faza

cercetării judecătorești s-a procedat la audierea inculpaților, cu respectarea

disp. art. 70 C. pen., inculpatul C.C.A. fiind interogat la 05 octombrie 2009,

în timp ce inculpații T.T. și L.A., interpelați fiind la termenul din 19

octombrie 2009, au refuzat să dea declarații, prevalându-se de dreptul la

tăcere consfințit de dispozițiile legale în vigoare.

Totodat

ă, la solicitarea

părților, s-a administrat proba cu martori, înscrisuri, precum și proba cu

expertiză medico legală, și avizul Comisiei Superioare de avizare și control a

actelor medico-legale.

Curtea de Apel Iași

secția penală și pentru cauze cu minori,

prin decizia penală nr. 26 din 3 februarie 2012 a respins ca nefondate

apelurile declarate de părțile civile C.L. și C.V.S., partea responsabilă

civilmente Inspectoratul Județean de Poliție Iași și inculpații C.C.A., L.A. și

T.T., împotriva sentinței penale nr. 664 din 16 decembrie 2010 a Tribunalului

Iași și a încheierii de ședință din 16 februarie 2009 a Tribunalului Iași.

A admis apelul declarat de Ministerul Administra

ției și Internelor

împotriva aceleiași sentințe penale, pe care a desființat-o în parte în latură

civilă și latură penală.

Rejudec

ând:

A

înlăturat

dispozițiile privind obligarea solidară a Ministerului Administrației și

Internelor, în calitate de parte responsabilă civilmente, la plata

despăgubirilor civile către părțile civile C.V.S., C.L. și Spitalul Clinic de

Urgență Sf. loan Iași și a cheltuielilor judiciare către stat.

A men

ținut celelalte

dispoziții ale sentinței penale.

Împotriva sus-menționatei decizii

au declarat recurs inculpații C.C.A.

, L.A. și T.T., părțile

civile C.L. și

C.V.S. și partea responsabilă civilmente Inspectoratul

Județean de

Poliție

Iași.

P

ărțile civile,

în motivele de recurs depuse în scris la dosarul cauzei au

solicitat admiterea

recursului atât pe latura penală cât și pe latura civilă, arătând că

recursul a fost formulat împotriva deciziei

penale nr. 26 din 3 februarie 2012 a Curții de Apel Iași prin

care s-au menținut, dispozițiile încheierii de

ședință din 16 februarie a Tribunalului Iași, dispoziții prin

care s-a

desființat în parte ordonanța nr. 507/P/03 a Parchetului de pe lângă Tribunalul

Iași și s-a menținut soluția de scoatere de sub urmărire penală a inculpatului C.N.,

precum și împotriva

aceleiași decizii

penale prin care s-a menținut soluția de achitare a inculpaților

C.C.A.

și L.A., ambii pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare prev. și ped. de art.

193 C. pen., în dauna părții vătămate C.V.S. și a infracțiunii de arestare

nelegală și cercetare abuzivă prev. și ped. de art. 266 alin. (1) C. pen. în

dauna aceleiași părți vătămate.

Cu privire la primul motiv de

recurs, au solicitat a se observa că în faza de urmărire penală

s-au administrat

probe din care rezultă că inculpatul C.N. s-a aflat în seara

zilei de 12 aprilie 2003 în sediul Sec

ției

2 de Poliție, a dat declarații în încercarea de a sprijini pe ceilalți

inculpați în demersul acestora de a ascunde săvârșirea unor fapte penale, a

redactat

referate în calitate de lucrător de poliție în care a consemnat fapte și

împrejurări

necorespunzătoare

adevărului.

În ceea ce prive

ște achitarea inculpaților C.C.A. și L.A.

pentru săvârșirea infracțiunii

de amenințare

au solicitat a se constata că este îndeplinită cerința legii că amenințarea

formulată de către inculpați să fie de natură a inspira celor doi tineri o

temere gravă și temeinică, iar răul cu care au fost amenințați era injust.

Au mai ar

ătat că achitarea

inculpaților C.C.A. și L.A. pentru săvârșirea infracțiunii

prev. de art. 266 alin. (1) C. pen. este greșită

întrucât din întreg probatoriul

administrat

rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Cu

referire la latura civilă au solicitat a se observa că prin activitatea infrac

țională

desfășurată

de către inculpați li s-au adus grave prejudicii nu numai în ceea ce privește

sănătatea, dar și cu privire la imaginea publica.

Nu

în ultimul r

ând, au precizat că recursul vizează și soluția prin

care s-a admis

apelul

părții responsabile civilmente M.A.I., care în calitate de ordonator de credite

trebuie să răspundă

în calitate de comitent

pentru inculpați, care erau angajați ai I.P.J. Iași.

Partea responsabilă civilmente Inspectoratul de Politie

Jude

țean

Iași, în motivele de recurs depuse în scris la dosar, a solicitat admiterea

recursului și modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului

promovat de I.P.J. Iași, cu consecința

respingerii

acțiunii civile a părților vătămate C.V.S. și C.L. și

înlăturarea dispozițiilor privind obligarea

instituției la plata despăgubirilor civile

in solidar cu cei trei

lucrători de poliție.

În

acest sens s-a sus

ținut că lucrătorii de poliție au acționat strict în

limitele legii, fără a încălca în vreun fel prevederile invocate în cauză,

astfel cum rezulta

din

analiza întregului material probator existent la dosarul cauzei, în acest caz

fiind incidente prev. art. 56 din Legea nr. 360/2002

privind statutul polițistului, în raport de

care nu poate fi atrasă

răspunderea personala a polițiștilor și, pe cale de consecință,

nu poate fi atrasă nici răspunderea pentru fapta

altuia, respectiv a comitentului pentru fapta

prepusului, conf. disp. art.

1000 alin. (3) C. civ.

Recuren

ții

inculpați C.C.A., L.A. și T.T.,

personal și prin apărătorul ales, au

solicitat admiterea recursurilor și achitarea întrucât nu se fac vinovați de

săvârșirea infracțiunilor reținute.

Totodat

ă,

au mai arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive al infracțiunilor

în cauză și nu se poate reține existența concursului între infracțiuni prev. de

art. 250

alin.

(1) C. pen. și cea prev. de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.

Recursurile formulate de inculpa

ții C.C.A., L.A.

și T.T., de părțile civile C.L. și C.V.S. și de

partea responsabilă civilmente Inspectoratul Județean de Poliție Iași sunt

nefondate.

Analiz

ând

decizia atacata prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată

că

aceasta este legală și temeinică.

Astfel, verific

ând actele aflate la

dosar, se constată că în recurs se

reiterează

motivele invocate inițial în fata instanței de control judiciar.

În acesta ordine de

idei, Înalta Curte constată că în mod corect instan

ța de apel a

re

ținut că faptele și

vinovăția inculpaților L.A. și C.C.A. în săvârșirea infracțiunilor de purtare

abuzivă prev. de art. 250 alin. (3) cu referire la alin. (1) C. pen., instigare

la mărturie mincinoasă prev. de art. 25 raportat la art. 260 alin. (1) C. pen.,

purtare abuzivă prev. de art. 250 alin. (1) C. pen. (modificat prin Legea nr. 278/2006

), fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen., uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și infracțiunea prev. de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 ca și

faptele și vinovăția inculpatului T.T. în săvârșirea infracțiunilor de purtare

abuzivă prev. de art. 250 alin. (1) C. pen., modificat prin Legea nr. 278/2006,

cu aplicarea art. 13 C. pen., abuz în serviciu prev. de art. 246 C. pen. și

infracțiunea prev. de art. 37 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 sunt dovedite

dincolo de orice dubiu, iar încadrarea juridică dată faptelor este legală și

temeinică.

Instan

ța de fond a examinat în detaliu probele administrate

dând o justă interpretare a acestora prin coroborarea probelor cu acte, proces

verbal de contravenție, acte medico-legale, declarații de martori, declarațiile

și plângerea părții vătămate, declarațiile inculpaților.

Prima instan

ță a examinat efectiv probele esențiale supuse

aprecierii de către părți, îndeplinindu-și obligația de motivare a hotărârii

pronunțate, motivare ce corespunde atât cerințelor dispozițiilor art. 356 C.

proc. pen., cât și garanțiilor impuse de art. 6 paragraful 1 din Convenția

europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale privind dreptul la

un proces echitabil.

Pe baza analizei am

ănunțite a probelor administrate în cursul

urmăririi penale dar și a celor administrate în mod nemijlocit în faza

cercetării judecătorești, instanța de fond a verificat întreg probatoriul prin

prisma apărărilor formulate de părți, stabilind împrejurările reținerii și

conducerii celor doi la sediul Secției a II a Poliție, cât și evenimentele

concrete din sediul secției care au dus la rănirea părții vătămate C.V.S. și

încătușarea acestuia, comportamentul agenților de poliție în raport de partea

vătămată - avocat C.L., precum și împrejurările în care martorii P.P. și I.I.

au dat declarații în cauză și veridicitatea celor cuprinse în actele întocmite

de inculpați legat de incidentele din seara zilei de 12 aprilie 2003.

În această ordine de idei, Înalta Curte reține cu titlul

exemplificativ declarațiile părții vătămate C.L. (fila 390 – dosar instanță

fond) precum și ale martorilor S.V., H.C.C. și I.I. (filele 379, 293, respectiv

265 dosar instanță fond).

Se constată astfel că instan

ța de fond a apreciat

fiecare din declarațiile date de inculpați, de părțile vătămate și apărările

invocate în contextul tuturor probelor administrate, respectând dispozițiile art.

63 alin. (2) C. proc. pen., ce impun o analiză a tuturor probelor și

argumentarea soluției pronunțate pe acele probe care, coroborate, susțin

situația de fapt reținută.

Cu privire la

încheierea de ședință din 16 februarie 2009,

instanța de apel a constatat că este legală și temeinică. În mod just și

temeinic motivat, prin încheierea criticată a fost menținută soluția de

scoatere de sub urmărire penală a învinuitului C.N., în condițiile în care nu

s-a dovedit sub nici un aspect implicarea acestuia în derularea evenimentelor

din seara zilei de 12 aprilie 2003 care au avut loc la sediul secției a II a poliție.

Mai mult,

încheierea prin care a fost sesizată instanța

alături de plângerea penală formulată, ambele constituind modul de sesizare a

instanței de fond în cauza de față, este definitivă, potrivit disp. art. 278

1

pct. 10 C. proc. pen.

Cu privire la solu

ționarea laturii civile, părțile civile

susțin că sumele acordate cu titlu de despăgubiri sunt modice și

disproporționale, raportat la prejudiciul efectiv produs, constând în atingerea

adusă sănătății părților vătămate și prejudiciului de imagine adus, cu

consecințe negative pe plan profesional, pentru partea vătămată avocat.

Cuantumul daunelor morale acordate fiec

ărei părți vătămate,

de 3000 lei pentru C.V.S. și de 4000 lei pentru C.L., a fost stabilit după

criteriile reținute pentru prejudiciul de natură morală, concretizat în

consecințele negative suferite de părțile civile, suferințe fizice și morale,

intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, valorile sociale

lezate și protejate prin încriminare, afectate fiind imaginea, onoarea,

prestigiul profesiei de avocat, măsura în care au fost afectate situația

socială și profesională a părților vătămate, și este de natură a acoperi în mod

just și integral prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională a

inculpaților, pentru care a intervenit prescripția răspunderii penale.

Nu poate fi primită nici critica formulat

ă de Inspectoratul de

Poliție Județean Iași privind soluționarea laturii civile, în sensul că

lucrătorii de poliție au acționat strict în

limitele

legii, fără a încălca în vreun fel prevederile invocate în cauză, astfel cum

rezultă din analiza întregului material probator existent la dosarul cauzei, în

acest caz fiind incidente prev. art. 56 din Legea nr. 360/2002 privind statutul

polițistului, în raport

de care nu poate fi atrasă răspunderea personală

a polițiștilor și, pe cale de

consecință,

nu poate fi atrasă nici răspunderea pentru fapta altuia, respectiv a

comitentului pentru

fapta prepusului, conf. disp. art. 1000 alin. (3) C.

Civ.

În cauză, sunt aplicabile dispozi

țiile art. 346 C.

proc. pen. conform cărora, în caz de condamnare, achitare sau încetare a

procesului penal instanța se pronunță prin aceeași sentință și asupra acțiunii

civile.

Cazul de

încetare a procesului penal prev. de art. 10

lit.

g) C. pen. nu este prevăzut între

situațiile de excepție reglementate de art. 346 alin. (2), (3), (4) C. proc.

pen. când nu pot fi acordate despăgubiri civile sau când instanța lasă

nesoluționată acțiunea civilă.

R

ăspunderea

civilă solidară a Inspectoratului de Poliție Județean Iași este angajată în

virtutea calității sale de parte responsabilă civilmente în temeiul art. 1000 alin.

(3) C. civ., art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., inculpații săvârșind

infracțiunile în calitatea lor de lucrători de poliție și în exercitarea

funcțiilor încredințat.

Ca atare, dup

ă

verificarea cauzei și în rap. de disp. art. 385

9

alin. (3) C. proc.

pen.,

recursurile

fiind nefondate, Curtea urmează a le respinge conform art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen. și a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate

de inculpații C.C.A., L.A., T.T., de părțile civile C.L. și C.V.S. și de partea

responsabilă civilmente Inspectoratul de Poliție Județean Iași împotriva

deciziei penale nr. 26 din 03 februarie 2012 a Curții de Apel Iași – secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de

câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat.

Obligă recurentele părți civile la plata

sumei de câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Celelalte cheltuieli judiciare rămân în

sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 iunie

2012.