ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 720/2013

Asupra recursului de față;

În

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 271 din 24 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria

Pașcani a fost respinsă plângerea petentei R.M. împotriva rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale, dată în Dosarul nr. 2847/P/2010 a Parchetului de

pe lângă Judecătoria Pașcani.

A fost obligată petenta la plata

cheltuielilor judiciare .

Pentru a se pronunța în sensul celor

de mai sus , prima instanță a reținut Petenta R.M. a formulat mai multe

plângeri împotriva făptuitorilor C.G., Z.M., H.A., C.V., S.I., M.R., C.M., B.C.I.,

B.M., F.E., I.F.M., O.M., P.O., P.S., P.M., N.O.R., pentru săvârșirea

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de

art. 246 alin. (1) IC. pen. Prin rezoluția din 24 ianuarie 2012 a Parchetului

de pe lângă Judecătoria Pașcani a fost confirmată, în temeiul art. 228 alin.

(6) din C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) din C. proc. pen., propunerea

organelor de cercetare penală de neîncepere a urmăririi penale față de C.G., Z.M.,

H.A., C.V., S.I., M.R., C.M., B.C.I., B.M., F.E., I.F.M., O.M., P.O., P.S., P.M.,

N.O.R., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor, prevăzute de art. 246 alin. (1) din C. pen. Rezoluția a fost

comunicată petentei la data de 31 ianuarie 2012. La data de 2 februarie 2012,

petenta R.M. a formulat plângere împotriva soluției dispuse prin rezoluția din

24 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani, respinsă prin sentința

penală nr. 91 din 26 martie 2012 a Judecătoriei Pașcani, pronunțată în Dosarul

539/866/2012.

Ulterior, la data de 5 iulie 2012, petenta

a formulat plângere împotriva soluției dispuse prin rezoluția din 24 ianuarie 2012

la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani. Prin rezoluția din

12 iulie 2012 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani, s-a

respins plângerea petentei R.M. ca inadmisibilă. Această din urmă soluție a fost

comunicată petentei la 18 iulie 2012, potrivit dovezii din dosarul instanței. La

data de 19 iulie 2012 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Pașcani plângerea petentei

R.M., prin care aceasta învederează, în esență, că este nemulțumită de soluțiile

date în urma cercetărilor efectuate.

Analizând plângerea formulată în baza

art. 278

1

din C. proc. pen. de către petenta, în raport de actele dosarului,

instanța a reținut următoarele: în urma

actelor premegătoare efectuate

în cauză, prin rezoluția din 24 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria

Pașcani a fost confirmată, în temeiul art. 228 alin. (6) din C. proc. pen. raportat

la art. 10 lit. a) din C. proc. pen., propunerea organelor de cercetare penală de

neîncepere a urmăririi penale față de C.G., Z.M., H.A., C.V., S.I., M.R., C.M.,

B.C.I., B.M., F.E., I.F.M., O.M., P.O., P.S., P.M., N.O.R., pentru săvârșirea infracțiunii

de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art. 246 alin.

(1) din C. pen. Rezoluția a fost comunicată petentei la data de 31 ianuarie 2012.

Potrivit dispozițiilor art. 275 din C. proc. pen. orice persoană poate face plângere

împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o

vătămare intereselor sale legitime.

Potrivit dispozițiilor art. 278 din C.

proc. pen., plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror

ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul

parchetului. În cazul rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanței

ori, după caz, al rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau

de încetare a urmăririi penale, plângerea se face în termen de 20 de zile de la

comunicarea copiei de pe ordonanță sau rezoluție, persoanelor interesate, potrivit

art. 228 alin. (6), art. 246 alin. (1) și art. 249 alin. (2) din C. proc. pen. Potrivit

art. 278

1

din C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform

art. 275-278 din C. proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale

sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire

penala sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată,

precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face

plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului

de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278, la judecătorul de la instanța căreia

i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. S-a constatat

că rezoluția din 24 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani

a fost comunicată petentei la data de 31 ianuarie 2012. Petenta nu a urmat calea

procedurală reglementată de lege, ci, fără a formula plângere la prim procurorul

Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani, la data de 2 februarie 2012 a sesizat

instanța. Deși potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (13) din C.

proc. pen., plângerea greșit îndreptată se trimite, pe cale administrativă, organului

judiciar competent, prin sentința penală nr. 91 din 26 martie 2012 a Judecătoriei

Pașcani a fost respinsă plângerea formulată de petenta R.M. împotriva rezoluției

din 24 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani, reținându-se

că petenta nu a formulat plângere împotriva rezoluției din 24 ianuarie 2012 a Parchetului

de pe lângă Judecătoria Pașcani la procurorul ierarhic superior în condițiile

art. 278

1

din C. proc. pen. și că potrivit deciziei XIII/2005 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, în această situație, plângerea este

inadmisibilă. Petenta a formulat, ulterior, plângere la prim-procurorul Parchetului

de pe lângă Judecătoria Pașcani, soluționată prin rezoluția din 12 iulie 2012 a

prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani, s-a respins plângerea

petentei R.M. ca inadmisibilă. Această din urmă soluție a fost comunicată petentei

la 18 iulie 2012, potrivit dovezii din dosarul instanței.

În

raport de această dată, 18 iulie 2012, instanța a reținut

că plângerea formulată de petentă și înregistrată pe rolul Judecătoriei Pașcani

la 19 iulie 2012 este în termenul de 20 de zile de la comunicare prevăzut la

art. 278

1

din C. proc. pen. Însă, analizând soluțiile date de organele

de urmărire penală, instanța a constat că plângerea petentei este neîntemeiată.

Prin rezoluția din 12 iulie 2012 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria

Pașcani, s-a respins plângerea petentei R.M. ca inadmisibilă, avându-se în vedere

că plângerea formulată de petentă a fost soluționată la 24 ianuarie 2012 prin rezoluția

din 24 ianuarie 2012, soluția fiind contestată atât la prim procuror, cât și la

instanță, fiind menținută ca legală și temeinică. S-a menționat și că o nouă plângere

formulată cu depășirea termenului prevăzut în art. 278 alin. (3) din C. proc.

pen. este tardivă și inadmisibilă. Din actele de la dosarul de urmărire penală nu

a rezultat că soluția dispusă prin rezoluția din 24 ianuarie 2012 a mai făcut obiectul

altei plângeri în afară de cea înregistrată la Judecătoria Pașcani și soluționată

prin sentința penală nr. 91 din 26 martie 2012 a Judecătoriei Pașcani, pronunțată

în Dosarul nr. 539/866/2012 și a celei înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Pașcani și soluționată prin rezoluția din 12 iulie 2012 a prim procurorului Parchetului

de pe lângă Judecătoria Pașcani.

În

niciunul din aceste cazuri nu s-a reținut că soluția dispusă

este temeinică și legală, ci faptul că, fie nu s-a urmat procedura reglementată

de lege, fie depășirea termenului de 20 zile de la comunicarea rezoluției atacate,

pentru formularea plângerii.Sub acest din urmă aspect, instanța a reținut că, în

mod corect, prin din 12 iulie 2012 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria

Pașcani, s-a reținut faptul că petentă a formulat tardiv plângere împotriva soluției

de neîncepere a urmăririi penale. Câtă vreme, rezoluția din 24 ianuarie 2012 a Parchetului

de pe lângă Judecătoria Pașcani a fost comunicată petentei la data de 31

ianuarie 2012, iar aceasta a formulat plângere la prim procurorul Parchetului de

pe lângă Judecătoria Pașcani la data de 5 iulie 2012, s-a reținut că este evident

că termenul de 20 zile de la comunicare reglementat de art. 278 alin. (3) din C.

proc. pen. a fost depășit. Instanța având în vdere că în materia plângerii împotriva

măsurilor și actelor de urmărire penală nu se regăsește prevederea existentă în

materia plângerii prealabile conform căreia în cazul plângerii greșit îndreptate

se va considera valabilă dacă a fost introdusă în termen la organul competent,

art. 285 din C. proc. pen., așa încât nu se pot aplica prin analogie aceste dispoziții

legale. în consecință, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) din C.

proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentă R.M., împotriva

soluției din rezoluția din 24 ianuarie 2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria

Pașcani, prin care s-a confirmat neînceperea urmăririi penale față de C.G., Z.M.,

H.A., C.V., S.I., M.R., C.M., B.C.I., B.M., F.E., I.F.M., O.M., P.O., P.S., P.M.,

N.O.R., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,

prevăzute de art. 246 alin. (1) din C. pen., soluție menținută prin rezoluția din

12 iulie 2012 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Pașcani.

Împotriva hotărârii a formulat recurs petenta

R.M. cu motivarea că este în dușmănie cu judecătorul cauzei. Din înscrisul depus

de petenta recurentă nu s-au mai dedus și alte aspecte de nelegalitate ori netemeinicie

ale hotărârii recurate .

Recursul formulat s-a reținut că nu este

admisibil.

Potrivit art. 278

1

alin.

(10) din C. proc. pen. hotărârile prin care se soluționează plângerile împotriva

rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, în una din

modalitățile prevăzute de art. 278

1

alin. (8) din C. proc. pen., sunt

definitive și nu mai pot fi supuse controlului judiciar prin exercitarea căii de

atac a recursului.

Față de aceste dispoziții recursul formulat

de petenta R.M. s-a apreciat că este inadmisibil și a fost respins ca atare, potrivit

dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. a) din C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii, a formulat recurs

petiționara R.M.

Analizând cauza, prin prisma dispozițiilor

art. 385

15

pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen. raportat la

art. 385

1

din C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat

este inadmisibil, deoarece:

Normele de procedură penală sunt de strictă

și imediată aplicare, fiind cunoscut și unanim acceptat caracterul activ al legii

de procedură penală, care nu poate fi examinat în raport cu data când s-a săvârșit

infracțiunea, ca în cazul legii penale, ci cu data când se desfășoară acțiunea procesuală

față de care legea de procedură este activă.

Dispozițiile art. XVIII pct. 39 din Legea

nr. 202/2010 au modificat prevederile art. 278

1

alin. (10) din C. proc.

pen., în sensul că hotărârea judecătorului, prin care acesta respinge plângerea

împotriva rezoluției procurorului de netrimitere în judecată, ca inadmisibilă ori

ca nefondată, este definitivă.

Rezultă, astfel, că sentința penală

nr. 271 din 24 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Pașcani sub imperiul modificărilor

legislative prevăzute de Legea nr. 202/2010, este definitivă și nu face parte din

categoria hotărârilor supuse recursului.

În

consecință, în baza aceluiași raționament, nici decizia

nr. 1146 din 30 octombrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel lași, secția

penală și pentru cauze cu minori, prin care s-a respins, în mod legal, ca inadmisibil

recursul promovat de către petiționara R.M. împotriva sentinței penale nr. 271 din

24 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Pașcani nu este una dintre hotărârile

care să poată fi atacate cu recurs.

Potrivit art. 385

1

alin.

(1) lit. e) din C. proc. pen., se poate formula recurs numai împotriva deciziilor

care au fost pronunțate de curțile de apel ca instanțe de apel, situație care nu

se regăsește în cauza analizată, ceea ce face ca, și din acest punct de vedere,

recursul promovat de către petiționară să fie inadmisibil.

În

temeiul art. 192 alin. (2) din C. proc. pen., recurenta va

fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 150 RON, din

care suma de 50 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat

de petiționara R.M. împotriva deciziei penale nr. 1146 din 30 octombrie 2012 a Curții

de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta petiționară la plata sumei

de 150 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 50 RON reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 27 februarie 2013.