ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 539/2013

Prin Sentința civilă

nr. 873 din 26 mai 2010 Tribunalul București, secția a IlI-a civilă, a respins

ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului

Ministerul Finanțelor Publice, a respins acțiunea reclamantelor l.A. și C.I.V.

și a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de chemare în garanție formulată

de pârâtul Ministerul Finanțelor

Publice în

contradictoriu cu chematul în garanție SC H.N. SA.

Prin Decizia civilă

nr. 55 A din 24 ianuarie 2011 Curtea de Apel București, secția a IlI-a civilă

și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondat apelul

reclamantelor împotriva acestei sentințe.

Împotriva acestei

decizii reclamantele au declarat recurs.

Prin Încheierea din

data de 17 noiembrie 2011 Înalta Curte a suspendat judecarea recursului în

temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că

niciuna din părțile legal citate nu s-a prezentat în instanță și nu s-a

solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Părțile nu au cerut

repunerea cauzei pe rol, așa încât, la 17 decembrie 2012, din oficiu, s-a

dispus citarea părților pentru a fi pusă în discuție perimarea.

Perimarea este o

sancțiune procedurală de aplicație generală, care operează atât în etapa

judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, având

o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru

nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în

faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul

nestăruinței părților un timp îndelungat în judecată.

Potrivit art. 248

alin (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel,

recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perima de

drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții

timp de 1 an.

Se mai constată că în

dosar nu s-au dovedit cauze care să împiedice curgerea termenului de

prescripție (art. 248 alin. (2) C. proc. civ.), să întrerupă (art. 249 C. proc.

civ.) sau să suspende (art. 250 C. proc. civ.) acest termen.

În cauză, judecarea

cererii de recurs a rămas în nelucrare, din vina părților o perioadă de timp

mai mare de un an, așa încât în temeiul art. 252 alin. (1) C. proc. civ. se va

constata din oficiu că aceasta s-a perimat de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat

recursul declarat de reclamantele l.A. și C.I.V. împotriva Deciziei nr. 55 A

din 24 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă și

pentru cauze cu minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 februarie 2013.

Procesat de GGC - DG