ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5034/2011

Asupra recursurilor de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 14 octombrie

2009 pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, această, reclamanta SC P. SA Reghin a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, solicitând

instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea în tot a deciziei

nr. 130 din 16 aprilie 2009 emisă de reclamantă, a deciziei de impunere din 20 noiembrie

2008 și a raportului de inspecție fiscală din 20 noiembrie 2008 întocmit de organele

de inspecție fiscală, precum și exonerarea societății de la plata sumelor stabilite

prin actele de control, respectiv admiterea spre rambursare a TVA în cuantum de

17.925 RON, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă

nr. 161 din 25 noiembrie 2010, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, a hotărât următoarele:

- a admis excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Finanțelor Publice;

- a admis în parte acțiunea

formulată de reclamanta SC P. SA Reghin, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională

de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili

și, în consecință, a anulat în tot decizia din 16 aprilie 2009, emisă de Agenția

Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor,

și, în parte, decizia de impunere din 20 noiembrie 2008 și raportul de inspecție

fiscală din 20 noiembrie 2008, emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală,

Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, cu privire la diminuarea

TVA-ului deductibil cu suma de 17.925 RON, admițând rambursarea către reclamantă

a TVA-ului în acest cuantum;

- a obligat pe pârâtă

la plata sumei de 2494 RON , cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.

Împotriva sentinței civile

nr. 161 din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor

Publice Mureș, în numele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și Agenția

Națională de Administrare Fiscală, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ..

Cererile de recurs au

fost înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios

administrativ și fiscal, în cadrul dosarului sub nr. 448/43/2009, iar la primul

termen de judecată de astăzi, 28 octombrie 2011, instanța a invocat, din oficiu,

în temeiul art. 306 coroborat cu art. 137 din C. proc. civ. și raportat la art.

10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, și a rămas în pronunțare cu privire la excepția

de necompetență materială a instanței de fond, care se circumscrie motivului de

ordine publică prevăzut în art. 304 pct. 3 din C. proc. civ., pe care Înalta Curte

îl constată întemeiat, împrejurare ce face de prisos analiza celorlalte critici

formulate în motivarea căii de atac.

În cauza de față, în temeiul

art. 306 din C. proc. civ., instanța de recurs poate invoca motivul de ordine publică

prevăzut de art. 304 pct. 3 din C. proc. civ. cu referire la necompetența materială

a Curții de apel în soluționarea litigiului, întrucât cererea de chemare în judecată

a fost formulată la data de 5 octombrie 2010, fiind astfel aplicabile dispozițiile

din C. proc. civ. în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 202/2010

(intrată în vigoare la 30 de zile de la data de 26 octombrie 2010, când a fost publicată

în M. Of. al României), întrucât, conform art. 22 din această Lege, „

Dispozițiile art. 20, art. 105 alin. (1), art. 129 alin. (5)

și alin. (5

1

), art. 136, art. 158 alin. (3), art. 159, art. 159

1

,

art. 281^

2

a, art. 297 alin. (1), art. 304 pct. 3, art. 312 alin. (6

1

),

art. 315 alin. (3

1

), precum și ale art. 329-330

7

din C. proc.

civ., republicat, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele

aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor și sesizărilor privind

recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare

a prezentei legi”.

Se constată că, prin acțiune,

reclamanta a învestit Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, cu o cerere de anulare a unor acte-administrative fiscale

în privința respingerii dreptului societății de a deduce TVA în sumă de 17.925 RON.

Or, potrivit art. 10

alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Litigiile privind actele administrative emise

sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc

taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, de până

la 500.000 RON, se soluționează, în fond, de tribunalele administrativ-fiscale,

iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice

centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale

și accesorii ale acestora, mai mari de 500.000 RON, se soluționează, în fond, de

secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege

specială nu se prevede altfel”.

Deci, în privința competenței

materiale, legea stabilește două tipuri de competență, în raport cu natura juridică

a actului administrativ atacat, mai exact dacă actul are sau nu ca obiect taxe și

impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora sau, cu alte cuvinte,

dacă este sau nu vorba de un act administrativ fiscal.

Astfel, dacă nu este vorba

de un act administrativ fiscal, competența materială se stabilește în raport cu

rangul local sau central al autorității emitente, potrivit prevederilor art. 2 și

3 din C. proc. civ., litigiul urmând să fie soluționat de instanța de contencios

administrativ a tribunalului, când actul atacat aparține unui organ sau instituții

locale și respectiv, instanței de contencios administrativ a Curții de apel, când

actul atacat aparține unui organ sau instituții centrale, cu competență națională.

Dar, dacă obiectul litigiului

îl formează un act administrativ fiscal, competența materială va aparține instanței

de contencios administrativ și fiscal a tribunalului sau a Curții de apel, după

cum actul contestat privește o valoare mai mică sau egală cu 500.000 RON ori o valoare

mai mare decât această sumă.

În concluzie, în cazul

actelor administrative fiscale, competența materială a instanței de contencios administrativ

se stabilește în mod exclusiv pe baza criteriului valoric, după cum valoarea contestată

este mai mică sau egală cu 500.000 RON, ori este mai mare de această sumă.

În cauză, după cum s-a

reținut, actele administrativ-fiscale sunt contestate pentru suma de 17.925 RON,

reprezentând TVA în privința căreia societatea a solicitat exercitarea dreptului

de deducere.

Pe cale de consecință,

având în vedere că litigiul privește acte administrative-fiscale contestate în privința

sumei de 17.925 RON, în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

competența materială de soluționare a cauzei revine tribunalului, iar nu Curții

de apel, astfel că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea normelor de

competență de ordine publică.

Având în vedere toate

considerentele expuse, Înalta Curte va admite recursurile declarat e în cauză și,

potrivit art. 312 alin. (6) C. proc. civ., va casa hotărârea atacată și va trimite

cauza, spre competentă soluționare, la Tribunalul Mureș, secția de contencios administrativ

și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursurile declarate

de Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș, în numele Agenției Naționale de

Administrare Fiscală, și de Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva

sentinței civile nr. 161 din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza, spre

competentă soluționare, la Tribunalul Mureș, secția de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie

2011.