ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.11.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4592/2012

HOTĂRÂRE
06.11.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4592/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele

cauzei

Prin acțiunea

formulată, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.M.M., constatarea

calității pârâtului de colaborator al Securității.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat în esență că în cauză sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, pârâtul a

furnizat informații care se referă la activități sau atitudini potrivnice

regimului totalitar comunist, așa cum rezultă din actele dosarului, iar

acțiunile sale în această calitate au încălcat dreptul la viață privată.

Hotărârea instanței

de fond

Prin sentința civilă

nr. 4536 din 28 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu

pârâtul, ca nefondată.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin acțiunea

formulată, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.M.M., să se constate

existența calității de colaborator al Securității, motivat de faptul că din

cuprinsul notei de constatare din 7 ianuarie 2010 și din înscrisurile atașate notei

de constatare rezultă că pârâtul a fost recrutat în anul 1989 ca informator al

Securității, pentru a furniza informații despre cunoașterea situației din

cadrul fermei horticole benești, comuna S., județul Bacău.

Din probele dosarului

rezultă că pârâtul la data de 31 ianuarie 1989 s-a angajat să colaboreze în mod

secret și organizat cu organele de stat prin furnizarea de informații scrise

despre fapte atitudini comentarii intenții de a comite infracțiuni sau alte

fapte de natură să afecteze interesele și securitatea statului român, luând

numele conspirativ de „A.".

Atât din Rapoartele de

recrutare cât și din Angajamentul semnat la data de 31 ianuarie 1989, se confirmă

susținerea pârâtului, în sensul că acesta a fost de acord să semneze angajamentul

din patriotism și din dorința de a sprijini autoritățile împotriva persoanelor care

intenționează să comită infracțiuni sau alte fapte de natură să afecteze interesele

și securitatea statului român.

De asemenea, în nota de

constatare s-a reținut nota informativă din dat de 2 februarie 1989 semnată de către

reclamant , cu numele conspirativ, prin care informează cu privire la numitul R.S.,

inginer stagiar la ferma B., că este o fire liniștită, nu se angrenează în comentarii

tendențioase dar obișnuiește să audieze programele muzicale transmise de postul

de radio „E.L.", la domiciliile numitelor D.V. și D.L.

Mai susține instanța că

informația pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată se referă la cea

din nota informativă din data de 2 februarie 1989, prin care a relatat faptul că

un coleg al său asculta emisiuni muzicale ale postului „E.L.", în contextul

în care milioane de români ascultă acest post, iar respectivul coleg asculta muzică

și nu altceva.

Mai susține pârâtul că

la circa 10 luni de la recrutare, acesta a fost scos din evidențele organelor de

securitate cu motivarea că acesta a devenit din august 1989 membru P.C.R., însă

motivul real era că pârâtul nu a desfășurat în realitate activitatea la care organele

de securitate s-ar fi așteptat, calitatea de membru de partid nefiind incompatibilă

cu calitatea de colaborator al securității.

Astfel, instanța de fond

a apreciat că informațiile oferite de pârât nu sunt de natură a atrage repercusiuni

asupra persoanei despre care s-au dat informațiile respective prevăzute de art.

2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Având în vedere constrângerea

morală justificată de situația pârâtului și a familiei acestuia și rezultată din

înscrisurile depuse de către pârât, instanța a apreciat că este de înțeles că angajamentul

de colaborare al acestuia i-a fost impus, iar notele informative nu au afectat drepturi

și libertăți ale omului care să se circumscrie condițiilor prevăzute de O.U.G.

nr. 24/2008.

S-a mai reținut că, din

înscrisurile aflate la dosar, rezultă că pârâtul nu a divulgat informații care ar

fi putut afecta vreo persoană cu care acesta a venit în contact în perioada verificată.

Pentru considerentele

expuse, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 și, în consecință, a respins acțiunea formulată

de reclamant ca nefondată.

Recursul

Împotriva sentinței civile

nr. 3452 din data de 20 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs în termen

legal Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin care s-a solicitat

admiterea căii extraordinare de atac și modificarea în tot a hotărârii atacate în

sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ și a constatării existentei

calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe P.S., fiind îndeplinite

cerințele art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările

ulterioare.

În motivarea cererii de

recurs, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a

arătat în esență următoarele:

- Instanța de fond a reținut

eronat faptul că cel denunțat (împreună cu gazdele sale) „obișnuiește să audieze

programele muzicale transmise de postul de radio E.L.” dar este imposibil de crezut

că cei denunțați ignorau complet tot ceea ce se difuza înainte și după programul

muzical.

Arată recurenta că din

perspectiva autorităților comuniste toate emisiunile difuzate de radio E.L. erau

în mod egal interzise și de aceea era bruiat postul pe parcursul emisiunilor muzicale.

De asemenea, arată recurentul,

dacă informația furnizată de intimat nu ar fi reprezentat denunțarea unei atitudini

potrivnice regimului comunist, nu s-ar fi justificat faptul că ofițerul de securitate

propunea măsuri și identificarea persoanelor și luarea în atenție.

- A mai arătat de asemenea

recurentul că nu are relevanță considerentul instanței de fond că pârâtul ar fi

semnat angajamentul din patriotism, deoarece nu are relevanță conținutul angajamentului,

nici măcar dacă acesta există ci exclusiv conținutul informațiilor furnizate.

În drept cererea de recurs

se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 din C. proc. civ.

Procedura în fața instanței

de recurs.

Pârâtul M.M.M. a formulat

întâmpinare la cererea de recurs și a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Arată pârâtul că instanța de fond a considerat în mod justificat că referirea la

persoanele care ascultau muzică la postul de radio E.L. nu ar fi condus la încălcarea

drepturilor și libertăților individuale ale persoanelor în cauză.

Considerentele și soluția

instanței de fond

Analizând cererea de recurs,

motivele invocate, normele legale incidente în cauză și în conformitate cu prevederile

art. 304

1

din C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este fondată

sentința recurată urmează a fi modificată pentru următoarele considerente:

- În conformitate cu prevederile

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, „colaborator al securității este

persoana

care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise,

relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile

sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații

cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date

în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest,

pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată

și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei

definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate

parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu

împliniseră 16 ani nu sunt avute în vedere de prezenta definiție”

Înalta Curte constată

că instanța de fond a dat o interpretare greșită situației de fapt prezentată în

speță în raport cu rigorile legii.

Se reține de Înalta Curte

împrejurarea că pârâtul intimat a recunoscut colaborarea sa cu organele de securitate,

însă minimalizează impactul și consecințele acestei colaborări determinate de faptul

că, consideră acesta, activitatea a constat într-o singură notă, durata de colaborare

a fost extrem de scurtă, de câteva luni, iar după circa 10 luni de la recrutarea

sa a fost scos din evidențele organelor de securitate cu motivarea că a devenit

membru P.C.R. din august 1989. Însă arată pârâtul-intimat în mod real măsura a fost

justificată de faptul că activitatea pârâtului nu a fost considerată de interes

pentru securitate.

Înalta Curte apreciază

ca nefondate aceste susțineri și nu le va reține întrucât din economia legii precum

și din practica judiciară în materie, se desprinde concluzia că nu are importanță

dacă a fost furnizată o singură informație sau mai multe cum nu are importanță dacă

activitatea desfășurată de persoana în cauză a fost de lungă durată sau una extrem

de scurtă (10 luni).

În accepțiunea legii,

se reține ca relevant că informațiile furnizate să denunțe activități sau atitudini

potrivnice regimului totalitar. În speță referirea în cele două note informative

la situații vizând „demonstrația privind puterea de penetrare a unui cartuș Brening

trăgând într-un copac…” și „obișnuința să analizeze programele muzicale transmise

la postul de radio E.L.”, au avut drept urmare instruirea cu sarcini a pârâtului

în cazul numitului G.G. lucrat pentru comentarii dușmănoase, semnalarea la organele

de miliție Serviciul arme și muniții și respectiv identificarea persoanelor semnalate

(ca ascultând muzică la postul de radio E.L.) și luarea în atenție”.

- Înalta Curte apreciază

că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, neavând importanță acum că recurentul are o altă perspectivă asupra

celor întâmplate.

Se constată că pârâtul

a semnat un angajament că informațiile furnizate fac parte din cele ce denunță activități

sau atitudini potrivnice regimului comunist și au fost de natură a îngrădi drepturile

și libertățile fundamentale ale omului, chiar dacă în fapt nu s-a întâmplat acest

lucru , cum susține pârâtul.

Importanța celor furnizate

de pârât pentru organele de securitate rezultă și din măsurile și sarcinile trasate

în legătură cu cele două note de informații furnizate de pârât, așa cum au fost

arătate mai sus.

Prin urmare, consideră

instanța de recurs că instanța de fond a dat o interpretare eronată situației de

fapt, deoarece imixtiunile în viața și conștiința persoanelor, în timpul regimului

comunist, în felul în care a procedat pârâtul, încalcă dreptul la viața privată

a individului , dreptul oricărei persoane de a nu expune altora, aspectele cele

mai intime ale ființei sale, despre elementele care privesc modul nostru e a fi,

de a gândi și care trebuie să rămână inaccesibile.

Ascultarea știrilor sau

emisiunilor muzicale difuzate pe postul E.L. erau interzise și considerate atitudini

potrivnice regimului comunist iar acțiunile vizând orice manipulare de arme și muniții,

era strict supravegheată.

Temeiul legal al soluției

adoptate în recurs

Constatând că sentința

de fond este netemeinică și legală, în conformitate cu prevederile art. 304

pct. 9 raportat la art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., se va admite recursul declarat

de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității , se va modifica sentința

recurată în sensul că se va admite acțiunea, se va constata calitatea de colaborator

al Securității a pârâtului M.M.M.

Admite recursul declarat

de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva

sentinței civile nr. 4536 din 28 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată

în sensul că admite acțiunea reclamantului și constată calitatea de colaborator

al Securității a pârâtului M.M.M.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 noiembrie 2012 .

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-10-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4344/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Obiectul cererii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclama
ÎCCJ 2011-06-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3749/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru St
ÎCCJ 2011-09-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4229/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat constatarea calității de colaborator al Securit
ÎCCJ 2011-06-28
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3755/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 4197 din 27 octombrie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de r
ÎCCJ 2011-03-24
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1780/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios adminis
Sursă