CASE OF KONYA AND OTHERS v. ROMANIA
CASE OF KONYA AND OTHERS v. ROMANIA (CtEDO, 2023)
CAUZA DE CAUZĂ DE SECȚIUNE A KONYA ȘI ALE ALȚII CU ROMANIA (Aplicații nos. 37087/03 și 24 altele) JUSTĂRI (Reviziunea) STRASBOURG 24 octombrie 2023 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul lui Konya și alții c. România (reviziunea hotărârii din 17 noiembrie 2020), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Al patrulea comitet), în calitate de comitet compus din: Branko Lubarda , Președintele Carlo Ranzoni , Péter Paczolay , judecători și Crina Kaufman , grefierul adjunct al secțiunii interioare , care a deliberat în privat la 3 octombrie 2023, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut în 25 de cereri împotriva României depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”). Într-o hotărâre pronunțată la 17 noiembrie 2020, Curtea a hotărât, printre altele, , că a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza incapacității reclamanților de a recupera posesia sau de a obține compensații pentru pierderea proprietăților lor, în întregime sau în parte, în ciuda deciziilor finale ale instanței interne care recunosc retroactiv drepturile lor de proprietate. În ceea ce privește cererea nr. 32269/07 depusă de dna Steliana-Aurora Ionescu și dna Maria Piticescu, Curtea a afirmat că constatarea menționată mai sus se referă la apartamentul nr. 1 situat la etajul de bază al unei clădiri situate pe strada Av. Sănătescu nr. 31, districtul nr. 1, București. În plus, Curtea a susținut că plângerea reclamanților în temeiul articolului 6 din Convenția este inadmisibilă. Curtea a hotărât să atribuie reclamanților 70.000 de euro (EUR), în comun, pentru prejudiciu material în cazul în care Statul pârât nu a reîntoars la reclamanții proprietății lor, respingând în continuare restul cererii lor pentru o justă satisfacție. La 16 februarie 2021, Guvernul a informat Curtea că în februarie 2021 au aflat că dna Ionescu și, respectiv, dna Piticescu au murit la 9 septembrie 2020 și 26 ianuarie 2010, în consecință, Guvernul a solicitat revizuirea hotărârii în sensul articolului 80 din Regulamentul Curții. La 23 martie 2021, Curtea a examinat cererea de revizuire și a hotărât să furnizeze reprezentantul reclamanților șase săptămâni în care să prezinte observații. Aceste observații au fost primite la 15 aprilie 2021. Guvernul solicită revizuirea hotărârii din 17 noiembrie 2020, pe care nu le-au putut impune, deoarece reclamanții au murit înainte de a fi adoptată hotărârea, susținând că cererea trebuie să fie eliminată din lista de cazuri a Curții, deoarece avocatul reclamanților a pierdut contactul cu reclamanții și atât el, cât și moștenitorii nu au informat Curții cu privire la moartea reclamanților. Avocatul a aflat despre dispariția reclamanților și despre absența oricărui moștenitor cunoscut pentru dna Piticescu doar la începutul anului 2021 de la fiul dnei Ionescu, dl Traian Ionescu. Avocatul nu a prezentat un formular de autoritate care atestă că reprezintă domnul Ionescu. Reprezentantul reclamanților a recunoscut că moștenitorii dnei Piticescu rămân necunoscuti. El a prezentat un certificat de moștenire din 6 noiembrie 2020 care a atestat că dl Ionescu este singurul moștenitor al dnei Ionescu. El a prezentat, de asemenea, documente și o declarație notarizată a dlui Ionescu care atestă că are dreptul și dorește să primească două treimi din atribuția acordată de Curte la reclamanții, care a reprezentat partea dnei Ionescu, în valoare de 46,667. Curtea consideră că hotărârea din 17 noiembrie 2020 ar trebui revizuită în temeiul articolului 80 din Regulamentul Curții, al căror părți relevante prevăd: „O parte poate, în caz de descoperire a unui fapt care, prin natura sa, ar putea avea o influență decisivă și care, atunci când a fost pronunțată o hotărâre, a fost necunoscută de Curte și nu ar fi putut fi cunoscută în mod rezonabil de acea parte, solicită Curtea ... să revizuiască această hotărâre. ...” 10. Potrivit dovezilor disponibile, reclamanții au murit înainte de adoptarea hotărârii. La etapa de executare a hotărârii, singurul moștenitor al dnei Ionescu și-a exprimat intenția de a primi partea de compensare acordată reclamanților ca satisfacție echitabilă. Moștenitorii dnei Piticescu rămân necunoscuti. 11. Curtea a permis cereri de revizuire depuse în cursul stadiului de executare a unei hotărâri și a acordat moștenitorului compensația acordată anterior reclamantului decedat în circumstanțe în care avocatul reclamantului decedat nu a prezentat un formular de autoritate care să ateste că reprezintă singurul moștenitor (a se vedea D’Ammassa și Frezza c. Italia) ((reviziunea), nr. 44513/98, §§ 5-8, 9 ianuarie 2003; Alecu și alții c. România (reviziunea), nr. 56838/08 și altele 80, §§ 3-14, 15 noiembrie 2016). Cu toate acestea, Curtea a izbucnit din listă un caz în care reclamantul a murit în timpul procedurii și în care nici rudele nu au exprimat dorința de a continua procedura (a se vedea Alecu și altele , citat mai sus). 12. În prezenta cauză, Curtea constată că, în etapa de aplicare a hotărârii, moștenitorul dnei Ionescu și-a exprimat intenția de a continua cererea depusă de mama sa în locul ei. Aceste circumstanțe justifică revizuirea hotărârii și atribuirea dlui Ionescu a cotei dnei Ionescu a sumei pe care le-a atribuit anterior reclamanților decedați, care se ridică la 46.667, plus orice impozit care poate fi taxabil, în ceea ce privește prejudiciu material, în cazul în care Statul pârât nu a reușit să returneze proprietatea contestată. 13. În ceea ce privește doamna Piticescu, Curtea hotărăște să ia parte din aplicarea sa. 14. Curtea consideră oportună ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Revizuirea hotărârii sale din 17 noiembrie 2020 în ceea ce privește cererea Ionescu și Piticescu v. România (nr. 32269/07); hotărăște să scoată din lista sa partea cererii nr. 32269/07 depusă de dna Maria Piticescu; Holds (a) că Statul pârât trebuie să plătească dl Traian Ionescu, în termen de trei luni, 46.667 EUR (torzeci și șase mii șase sute și șase sute) șapte euro), plus orice impozit care poate fi taxabil, care să fie transformat în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare, în ceea ce privește prejudiciu material, în cazul în care Statul pârât nu a reușit să returneze proprietatea contestată; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 24 octombrie 2023, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele adjunct al grefierului interimar