ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 947/2013

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 27 februarie

2013 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr.

9025/2/2012 (3817/2012) s-a dispus prelungirea arestării provizorii în vederea

predării persoanei extrădabile C.M., pe timp de 30 de zile, de la 5 martie 2013

la 3 aprilie 2013.

S-a dispus ca

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 80 RON, să fie suportat

din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a dispune

astfel, instanța a avut în vedere motivarea privind data convenită pentru predarea

persoanei extrădabile C.M., dar și menținerea scopului arestării provizorii, respectiv

predarea acesteia.

Împotriva încheierii

anterior menționate, în termen legal, a declarat recurs persoana extrădabilă C.M.,

solicitând admiterea căii de atac promovate și aplicarea unei măsuri mai ușoare,

în locul arestării provizorii.

Concluziile formulate

de reprezentantul Ministerului Public, de apărătorul recurentului persoană extrădabilă

și ultimul cuvânt al acestuia au fost consemnate în partea introductivă a prezentei

hotărâri, urmând a nu mai fi reluate.

Înalta Curte,

examinând recursul declarat prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu,

conform art. 385

6

alin. (3) din C. proc. pen., pe baza lucrărilor și

a materialului din dosarul cauzei, constată că acesta nu este fondat pentru considerentele

care urmează.

Soluția dispusă

de instanța de fond este legală și temeinică, în mod corect apreciindu-se că se

impune prelungirea arestării provizorii față de persoana extrădabilă C.M., pe o

perioadă de 30 de zile, respectiv de la 5 martie 2013 la 3 aprilie 2013, având în

vedere mențiunile cuprinse în cererea formulată de autoritățile judiciare din Statele

Unite ale Americii, în sensul că persoana solicitată nu poate fi predată până la

data de 4 martie 2013, dată la care urma să expire măsura arestării provizorii dispusă

inițial în cauză, autoritățile judiciare americane fiind în imposibilitate de a

o prelua în interiorul duratei arestării pe persoana solicitată C.M., urmărită în

baza unui mandat de arestare emis la data de 25 octombrie 2012, pentru infracțiunile

de spălare de bani, fraudă bancară și falsificare de pașapoarte, precum și conspirație

în vederea comiterii acestor infracțiuni.

Pe de altă parte,

se reține că prelungirea arestării provizorii pe o perioadă de 30 de zile corespunde

tuturor exigențelor impuse de dispozițiile legale ce reglementează această procedură

specială, în mod corect prima instanță apreciind că prelungirea măsurii este justificată

și pentru a se asigura predarea către autoritățile judiciare americane a persoanei

extrădabile C.M., care, de altfel, și-a manifestat în mod expres acordul în ceea

ce privește predarea sa.

Pentru aceste

motive, solicitarea recurentului persoană extrădabilă de a se dispune față de acesta

o altă măsură, mai ușoară, nu poate fi primită.

Astfel fiind,

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța de fond a pronunțat o soluție

legală și temeinică și, prin urmare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit.

b) din C. proc. pen., va respinge recursul declarat de persoana extrădabilă, ca

nefondat.

În temeiul art.

192 alin. (2) din C. proc. pen., recurentul persoană extrădabilă va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include și onorariul cuvenit

pentru apărarea din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de persoana extrădabilă C.M. împotriva încheierii din 27 februarie

2013 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 9025/2/2012

(3817/2012).

Obligă recurentul persoană extrădabilă

la plata sumei de 370 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 170 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

18 martie 2013.