ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4253/2012

Asupra recursului de față, constată

următoarele:

Prin

încheierea din data de 19 decembrie 2012 a Curtea de Apel București, secția I penală,

a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a persoanei extrădabile C.M.

pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 4 ianuarie 2013 la 2 februarie 2013.

În considerentele acestei hotărâri s-au

reținut următoarele:

Pe starea de arest, constatând că temeiurile

privind urgența și lipsa motivelor care împiedică să se dea curs cererii există

și că cererea oficială de extrădare nu a fost transmisă, existând, la dispoziția

organelor judiciare ale S.U.A. un termen de 60 de zile, conform art. 12 alin.

(4) din Legea nr. 111/2008, se va dispune prelungirea acestei stări pe timp de 30

de zile, de la 04 ianuarie 2012, la 02 februarie 2012.

Pe fondul cauzei, în vederea depunerii

la dosar a cererii de extrădare și a documentelor atașate și considerând util soluționării

cauzei a se face verificări în sistemul ECRIS cu privire la numărul dosarului ce

se va forma urmare declarării căii de atac a apelului împotriva sentinței penale

nr. 612 din 9 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, urmează

a acorda termen.

Împotriva acestei încheieri, în termenul

legal, persoana extrădabilă C.M. a declarat recurs solicitând revocarea măsurii

prelungirii arestării provizorie în vederea extrădării considerând-o nelegală și

netemeinică.

Examinând încheierea atacată în raport

de criticile formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele cauzei, conform

art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce urmează:

Cooperarea judiciară internațională în

materie penală, este o procedură ce se bazează pe reciprocitate și colaborare internațională,

prin oferirea concursului autorităților în vederea derulării unor proceduri judiciare

ce necesită participarea mai multor state. Faptul că în statul solicitant există

începută o procedură penală împotriva unui cetățean al statului solicitat, creează

prezumția de legalitate și efectivitate a procedurii desfășurate, iar în baza tratatului

de extrădare, autoritățile competente dispun măsuri, pe o perioadă rezonabilă, pentru

a facilita statului solicitant strângerea probelor, necesare.

Curtea de Apel București a reținut în mod

corect incidența art. 12 din Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite

ale Americii semnat la București la data de 10 septembrie 2007 ratificat prin Legea

nr. 111/2008.

Astfel conform alin. (1) al art. 12 din

Tratatul de extrădare prevede că „în caz de urgență, statul solicitant poate cere

arestarea provizorie a persoanei căutate, în așteptarea cererii de extrădare și

a documentelor anexate acesteia". Lipsa cererii de extrădare și a documentelor

justificative, nu constituie un impediment la menținerea arestării provizorii, în

condițiile în care în alin. (4) al art. 12 din Tratatul de extrădare, se menționează

o perioadă de 60 de zile până la care statul solicitant poate depune documentele

necesare în vederea extrădării.

Faptul desfășurării procedurii de audiere

a persoanei extrădabile prin comisie rogatorie, nu determină încetarea temeiurilor

pentru care se dispune arestarea provizorie, deoarece, comisia rogatorie, astfel

cum este reglementată de art. 173 din Legea nr. 302/2004, constituie o formă de

asistență judiciară internațională care constă în o împuternicirea pe care o autoritate

judiciară dintr-un stat o acordă unei autorități din alt stat, în scopul de a îndeplini

în locul său unele activități judiciare privitoare la un proces penal. Unul dintre

principalele obiective al Comisiei rogatorii, astfel cum sunt reglementate la

art. 174 din Legea nr. 302/2004, este strângerea de probe, aceasta incluzând și

audierea persoanei extrădabile.

Așa fiind, constatând neîntemeiate criticile

formulate, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, recursul declarat de

persoana extrădabilă C.M. și va dispune obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare

către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de persoana extrădabilă C.M. împotriva încheierii din 19 decembrie 2012 a Curții

de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 9025/2/2012 (3817/2012).

Obligă recurentul persoana extrădabilă

la plata sumei de 180 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 80 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu,

până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 27 decembrie 2012.