ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4295/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4295/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea
înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamanta M.I.N., în contradictoriu
cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România, Consiliul Uniunii și
Baroul Iași, Consiliul Baroului Iași, a solicitat
constatarea calității de avocat dobândită ca efect al deciziei
nr. 162 din
23
septembrie
2010
emisă de Baroul Iași, Consiliul Baroului Iași prin care se admite cererea sa de
primire în profesia de avocat cu scutire de examen,
anularea
deciziei nr. 186 din 9 iunie 2011
emisa de către Uniunea Națională a Barourilor din România,
Consiliul Uniunii, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată
de reclamanta împotriva
deciziei nr. 306 din 23 decembrie 2010
emisă de Consiliul Baroului Iași privind respingerea
cererii de înscriere pe Tabloul avocaților incompatibili al Baroului Iași,
obligarea pârâtei la emiterea deciziei de trecere pe Tabloul avocaților
incompatibili.
În motivarea acțiunii,
reclamanta a arătat că prin
decizia nr. 162 din 23 septembrie 2010, Consiliul Baroului Iași
a admis
cererea sa de primire în profesia
de avocat cu scutire de examen, iar prin
decizia nr. 306 din 23 decembrie 2010 a respins cererea sa de
înscriere
în Tabloul avocaților incompatibili.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contestație, care a fost respinsă
prin
decizia
nr. 186 din 09 iunie 2011
emisa
de către Uniunea Națională a Barourilor din România, Consiliul Uniunii.
Prin întâmpinare, pârâtele au solicitat respingerea
acțiunii ca nefondată, arătând că decizia Consiliului Baroului Iași este legală
și temeinică.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința nr. 301
din 17 octombrie 2011, Curtea de Apel Iași a respins acțiunea în anulare promovată
de reclamanta M.I.N. în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor
din România, Consiliul Uniunii și Baroul Iași, Consiliul Baroului Iași.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de fond a reținut că
reclamanta
exercita la data primirii în profesie funcția de consilier juridic, funcție incompatibilă
cu exercitarea profesiei de avocat, iar în conținutul
deciziei nr. 162 din 23 septembrie 2010,
prin reclamanta a fost admisă în Baroul Iași, se
prevede foarte clar că
„ înscrierea pe tabloul avocaților definitivi va putea fi realizată … condiționat
de încetarea oricărei stări de incompatibilitate cu exercitarea profesiei de avocat
în termenul de 2 luni prevăzut de art. 24 din Legea nr.
51/1995.”
S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că din analiza
dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 51/1995
rezultă că fără echivoc,
că decizia de primire în profesie a unui consilier juridic, persoană aflată în stare
de incompatibilitate se face condiționat și nu va produce efecte decât dacă încetează
starea de incompatibilitate în termen de două luni de la emiterea deciziei.
De asemenea, prima instanță a constatat că dispozițiile
art. 28 din Legea nr. 51/1995,
sunt
extrem de clare și nu lasă loc la nici un fel de interpretare,
pentru primirea in profesie
avocatul trebuie sa nu se găsească in vreunul dintre cazurile
de incompatibilitate prevăzute de Lege, condiție pe care reclamanta nu o îndeplinește.
Judecătorul fondului a constatat că nu pot fi primite susținerile
reclamantei în sensul că
atâta vreme cât înscrierea la un interviu, parcurgerea
acestuia și admiterea se produc fără a fi prevăzute imperativ situații de interdicții/incompatibilități,
legiuitorul a dat normă imperativă precizând că înscrierea se face direct pe tabloul
incompatibililor, întrucât este firesc să se permită înscrierea la concurs și a
persoanelor incompatibile, urmând ca doar în situația în care acestea promovează
respectivul concurs/interviu acestea să renunțe la starea de incompatibilitate.
În fine, Curtea de apel a constatat că, în cauză, nu
există nicio discriminare,
sub aspectul admiterii în profesia de avocat, aplicându-se același regim indiferent
de situația care generează starea de incompatibilitate.
Recursul
Împotriva sentinței pronunțată
de Curtea de Apel Iași, a declarat recurs M.I.N., criticând sentința pentru nelegalitate
și netemeinicie.
În motivarea cererii de
recurs, reclamanta a arătat în esență următoarele:
- Consideră recurenta
că decizia nr. 306 din 23 decembrie 2010 a Consiliului Baroului Iași este nelegală
deoarece potrivit art. 27 din Legea nr. 51/1995 calitatea de avocat este suspendată:
a) în caz de incompatibilitate pe durata existenței acestei stări, ceea ce înseamnă
că decizia de primire în profesia de avocat rămâne în ființă nu este suspendată.
- Arată reclamanta, recurentă
că procedând în acest fel Consiliul Baroului Iași încearcă în mod nelegal și netemeinic
să revoce decizia nr. 162 din 23 septembrie 2010 ceea ce este inadmisibil pentru
că, aceasta a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, ceea ce o îndreptățește
pe reclamanta, recurentă să se înscrie pe tabelul avocaților.
- A mai arătat recurenta
că a parcurs toată procedura de înscriere pe tabloul avocaților incompatibili și
nu a ignorat termenul de 2 luni, consideră că dreptul de exercitare a profesiei
de avocat era concretizat în cuprinsul deciziei nr. 162/2010, care nu a fost desființată
de nici o instanță judecătorească.
În drept, cererea de recurs
se întemeiază pe dispozițiile art. 304
1
din C. proc. civ.
Procedura în fața instanței
de recurs
Intimata, pârâtă Uniunea
Națională a Barourilor din România a formulat note de concluzii scrise și a solicitat
respingerea recursului ca nefondat.
Considerentele și soluția
instanței de recurs
Analizând cererea de recurs,
motivele invocate, normele legale incidente în cauză, în conformitate cu prevederile
art. 304
1
din C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.
Înalta Curte reține că
prin decizia nr. 162 din 23 septembrie 2010 Consiliul Baroului Iași a admis cererea
reclamantei de primire în profesia de avocat cu scutire de examen în temeiul art.
16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, la acea dată, prevăzând expres că înscrierea
pe tabloul avocaților va putea fi realizată condiționat de încetarea oricărei stări
de incompatibilitate cu exercitarea profesiei de avocat în termenul de 2 luni prevăzut
de art. 24 din Legea nr. 51/1995.
Potrivit art. 24 din Legea
nr. 51/1995 (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaților
incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaților
cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării
de incompatibilitate.
(2) În cazurile în care
există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai
de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen
de două luni de la emiterea deciziei.
Potrivit art. 28 din Statutul profesiei de avocat „
Pentru primirea în profesie
și pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se găsească în vreunul dintre
cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege”.
Constată Înalta Curte
că decizia nr. 162 din 23 septembrie 2010 este o decizie de primire în profesie
condiționată de încetarea oricărei stări de incompatibilitate cu exercitarea profesiei
de avocat în termen de 2 luni conform art. 24 din Legea nr. 51/1995.
Înalta Curte apreciază
că nu poate fi reținut motivul de recurs privind înscrierea reclamantei pe tabloul
avocaților incompatibili în baza deciziei nr. 162/2010, întrucât nu există nici
un sens în a înscrie pe tabloul avocaților incompatibili o persoană care nu dorește
exercitarea în mod efectiv a profesiei de avocat, neexistând nici o discriminare
în acest sens, cum susține recurenta.
Datorită atitudinii reclamantei,
recurente, decizia de primire în profesie nu-și poate produce efectele deoarece
nu s-a făcut dovada încetării stării de incompatibilitate, respectiv calitatea de
consilier juridic.
Cum reclamanta, recurentă
nu a avut anterior un drept de exercitare a profesiei, nu poate ulterior cere înscrierea
pe tabelul avocaților incompatibili.
Temeiul legal al soluției
adoptate în recurs
Constatând că instanța
de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică se va respinge recursul ca nefondat
în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de M.I.N. împotriva sentinței nr. 301 din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel Iași,
secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 23 octombrie 2012 .