ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4295/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, reclamanta M.I.N., în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România, Consiliul Uniunii și Baroul Iași, Consiliul Baroului Iași, a solicitat constatarea calității de avocat dobândită ca efect al deciziei nr. 162 din 23 septembrie 2010 emisă de Baroul Iași, Consiliul Baroului Iași prin care se admite cererea sa de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, anularea deciziei nr. 186 din 9 iunie 2011 emisa de către Uniunea Națională a Barourilor din România, Consiliul Uniunii, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamanta împotriva deciziei nr. 306 din 23 decembrie 2010 emisă de Consiliul Baroului Iași privind respingerea cererii de înscriere pe Tabloul avocaților incompatibili al Baroului Iași, obligarea pârâtei la emiterea deciziei de trecere pe Tabloul avocaților incompatibili.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că prin decizia nr. 162 din 23 septembrie 2010, Consiliul Baroului Iași a admis cererea sa de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, iar prin decizia nr. 306 din 23 decembrie 2010 a respins cererea sa de înscriere în Tabloul avocaților incompatibili. Împotriva acestei decizii, reclamanta a formulat contestație, care a fost respinsă prin decizia nr. 186 din 09 iunie 2011 emisa de către Uniunea Națională a Barourilor din România, Consiliul Uniunii. Prin întâmpinare, pârâtele au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că decizia Consiliului Baroului Iași este legală și temeinică. Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 301 din 17 octombrie 2011, Curtea de Apel Iași a respins acțiunea în anulare promovată de reclamanta M.I.N.

în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România, Consiliul Uniunii și Baroul Iași, Consiliul Baroului Iași.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta exercita la data primirii în profesie funcția de consilier juridic, funcție incompatibilă cu exercitarea profesiei de avocat, iar în conținutul deciziei nr. 162 din 23 septembrie 2010, prin reclamanta a fost admisă în Baroul Iași, se prevede foarte clar că „ înscrierea pe tabloul avocaților definitivi va putea fi realizată … condiționat de încetarea oricărei stări de incompatibilitate cu exercitarea profesiei de avocat în termenul de 2 luni prevăzut de art. 24 din Legea nr. 51/1995.” S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că din analiza dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 51/1995 rezultă că fără echivoc, că decizia de primire în profesie a unui consilier juridic, persoană aflată în stare de incompatibilitate se face condiționat și nu va produce efecte decât dacă încetează starea de incompatibilitate în termen de două luni de la emiterea deciziei.

De asemenea, prima instanță a constatat că dispozițiile art. 28 din Legea nr. 51/1995, sunt extrem de clare și nu lasă loc la nici un fel de interpretare, pentru primirea in profesie avocatul trebuie sa nu se găsească in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege, condiție pe care reclamanta nu o îndeplinește. Judecătorul fondului a constatat că nu pot fi primite susținerile reclamantei în sensul că atâta vreme cât înscrierea la un interviu, parcurgerea acestuia și admiterea se produc fără a fi prevăzute imperativ situații de interdicții/incompatibilități, legiuitorul a dat normă imperativă precizând că înscrierea se face direct pe tabloul incompatibililor, întrucât este firesc să se permită înscrierea la concurs și a persoanelor incompatibile, urmând ca doar în situația în care acestea promovează respectivul concurs/interviu acestea să renunțe la starea de incompatibilitate.

În fine, Curtea de apel a constatat că, în cauză, nu există nicio discriminare, sub aspectul admiterii în profesia de avocat, aplicându-se același regim indiferent de situația care generează starea de incompatibilitate. Recursul Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel Iași, a declarat recurs M.I.N., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea cererii de recurs, reclamanta a arătat în esență următoarele: - Consideră recurenta că decizia nr. 306 din 23 decembrie 2010 a Consiliului Baroului Iași este nelegală deoarece potrivit art. 27 din Legea nr. 51/1995 calitatea de avocat este suspendată: a) în caz de incompatibilitate pe durata existenței acestei stări, ceea ce înseamnă că decizia de primire în profesia de avocat rămâne în ființă nu este suspendată.

- Arată reclamanta, recurentă că procedând în acest fel Consiliul Baroului Iași încearcă în mod nelegal și netemeinic să revoce decizia nr. 162 din 23 septembrie 2010 ceea ce este inadmisibil pentru că, aceasta a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice, ceea ce o îndreptățește pe reclamanta, recurentă să se înscrie pe tabelul avocaților. - A mai arătat recurenta că a parcurs toată procedura de înscriere pe tabloul avocaților incompatibili și nu a ignorat termenul de 2 luni, consideră că dreptul de exercitare a profesiei de avocat era concretizat în cuprinsul deciziei nr. 162/2010, care nu a fost desființată de nici o instanță judecătorească. În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 1 din C. proc.

civ. Procedura în fața instanței de recurs Intimata, pârâtă Uniunea Națională a Barourilor din România a formulat note de concluzii scrise și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, în conformitate cu prevederile art. 304 1 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată. Înalta Curte reține că prin decizia nr. 162 din 23 septembrie 2010 Consiliul Baroului Iași a admis cererea reclamantei de primire în profesia de avocat cu scutire de examen în temeiul art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, la acea dată, prevăzând expres că înscrierea pe tabloul avocaților va putea fi realizată condiționat de încetarea oricărei stări de incompatibilitate cu exercitarea profesiei de avocat în termenul de 2 luni prevăzut de art. 24 din Legea nr. 51/1995.

Potrivit art. 24 din Legea nr. 51/1995 (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaților incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate. (2) În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea deciziei. Potrivit art. 28 din Statutul profesiei de avocat „ Pentru primirea în profesie și pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sa nu se găsească în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege”.

Constată Înalta Curte că decizia nr. 162 din 23 septembrie 2010 este o decizie de primire în profesie condiționată de încetarea oricărei stări de incompatibilitate cu exercitarea profesiei de avocat în termen de 2 luni conform art. 24 din Legea nr. 51/1995. Înalta Curte apreciază că nu poate fi reținut motivul de recurs privind înscrierea reclamantei pe tabloul avocaților incompatibili în baza deciziei nr. 162/2010, întrucât nu există nici un sens în a înscrie pe tabloul avocaților incompatibili o persoană care nu dorește exercitarea în mod efectiv a profesiei de avocat, neexistând nici o discriminare în acest sens, cum susține recurenta. Datorită atitudinii reclamantei, recurente, decizia de primire în profesie nu-și poate produce efectele deoarece nu s-a făcut dovada încetării stării de incompatibilitate, respectiv calitatea de consilier juridic.

Cum reclamanta, recurentă nu a avut anterior un drept de exercitare a profesiei, nu poate ulterior cere înscrierea pe tabelul avocaților incompatibili. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică se va respinge recursul ca nefondat în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de M.I.N. împotriva sentinței nr. 301 din 17 octombrie 2011 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 octombrie 2012 .