ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5709/2011

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.

Circumstanțele

cauzei

acțiunii

Prin cererea

înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș, secția contencios administrativ și

fiscal, reclamanta C.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul

României și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, anularea H.G.

nr. 737/2010 privind metodologia de calculare a categoriilor de pensii de

serviciu prevăzut la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind

stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și suspendarea executării H.G. nr.

737/2010, în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004.

În motivarea

acțiunii s-a arătat că H.G. nr. 737/2010 este o hotărâre de Guvern nelegală,

întrucât contravine atât prevederilor art. 15 din Constituția României cât și

prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor

Omului.

formulate de pârâți

Guvernul

României, prin întâmpinare, a invocat excepția inadmisibilitătii acțiunii

pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile, excepția lipsei calității

procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamantei, solicitând

respingerea acțiunii în anulare și a cererii de suspendare, pe motiv că actul

contestat a fost emis în baza și în vederea aplicării Legii nr. 119/2010,

cerând ca judecata pricinii să se facă și în lipsa sa.

În cauză s-a

mai formulat, de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, o

cerere de intervenție în interesul Guvernului României, prin care se solicită

respingerea acțiunii, pe motiv că redimensionarea cuantumului pensiei, pentru

categoriile de persoane care beneficiază de pensie de serviciu nu încalcă

principiul constituțional al neretroactivității legii, în condițiile în care

Curtea Constituțională a stabilit că o absolutizare a drepturilor unei anumite categorii

socio-profesionale trebuie privită și în contextul principiului egalității și

anume intangibilitatea sau creșterea beneficiilor acordate unui grup înseamnă

în mod automat agravarea stării materiale a unui alt grup de persoane.

instanței de fond

Prin sentința

nr. 35 din 04 februarie 2011, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilitătii

acțiunii, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile față de pârâtul Guvernul

României și, în consecință, a respins cererea formulată de reclamanta C.A., în

contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect anularea hotărârii

din 21 iulie 2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii

de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind

stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

A respins

cererea de intervenție formulată în interesul pârâtului Guvernul României, de

către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței de fond

Pentru a

hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

În ceea ce

privește excepția neîndeplinirii procedurii prealabile Curtea de apel a

constatat că în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr.

554/2004, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un

interes legitim act administrativ, este obligată ca, mai înainte de a se adresa

instanței de contencios administrativ competente, să solicite autorității

publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului,

revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Reclamanta nu

a reușit să facă dovada formulării plângerii prealabile.

De altfel,

s-a reținut că nici suspendarea actului administrativ în condițiile art. 14

alin. (1) din Legea nr. 554/2004 nu se poate face decât după sesizarea, în

condițiile art. 7 din lege, a autorității emitente a actului.

formulat de reclamanta C.A. împotriva sentinței nr. 35 din 04 februarie 2011 a

Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal.

Motivele de

recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ.

Criticile

invocate de recurenta-reclamantă vizează de fapt fondul cauzei, nefăcându-se

referire la soluția de respingere a acțiunii ca inadmisibilă, pentru

neîndeplinirea procedurii prealabile.

II.

Considerentele instanței de recurs

la motivele de recurs formulate pe capătul de cerere privind soluționarea

cererii de anulare și de suspendare a H.G. nr. 737/2010.

Dispozițiile

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 permit ca în cazul actului

administrativ normativ, plângerea prealabilă să poată fi introdusă oricând.

Aceste

prevederi legale se interpretează prin raportare la art. 7 alin. (1), art. 7

alin. (5) și art. 7 alin. (7) din Legea contenciosului administrativ.

Astfel, în

conformitate cu art. 7 alin. (1), pentru actele administrative individuale,

plângerea prealabilă se formulează în termen de 30 de zile de la comunicarea

actului.

Art. 7 alin.

(7) permite ca în cazul actelor administrative unilaterale, plângerea

prealabilă să se introducă, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut

la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.

Art. 7 alin.

(1) permite formularea plângerii prealabile oricând, ceea ce înseamnă că este

obligatorie efectuarea procedurii înainte de introducerea acțiunii în justiție,

fără a se respecta termenul prevăzut la alin. (1) și nici termenul de 6 luni

prevăzut la alin. (7).

Plângerea

prealabilă, în cazul actelor administrative, este totuși obligatorie deoarece

numai în cazul acțiunilor de la art. 7 alin. (5) procedura este facultativă.

Dacă s-ar

interpreta sintagma „oricând”, în orice moment al soluționării cauzei,

obligativitatea procedurii nu ar mai fi respectată, deoarece de esența

reclamatiei administrative este formularea acesteia anterior sesizării

instanței de judecată.

Prin urmare,

îndeplinirea procedurii prealabile după data introducerii acțiunii, conduce la

considerarea ca neîndeplinită a formalității prevăzute de art. 7 alin. (1) și

la respingerea acțiunii ca inadmisibilă, cum în mod corect a procedat instanța

de fond.

Față de

acestea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. și art. 20

alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, urmează a se

respinge în totalitate recursul reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de C.A. împotriva sentinței nr. 35 din 04 februarie 2011 a

Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2011.