ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5411/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată

următoarele:

Prin

acțiunea introdusă la Tribunalul Argeș, reclamanții P.V., D.C., I.M., L.I.C., B.P.,

B.F., P.G., M.G.G., I.M.G., B.N., M.A. și P.F. au chemat în judecată pe pârâtul

Guvernul României - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, solicitând

ca, prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, acesta să fie obligat să le emită

certificatele de revoluționari și să le plătească drepturile cuvenite.

În

motivare, reclamanții au arătat să sunt revoluționari din

1989, că au făcut parte din eșalonul de luptă al U.M. X, sunt membri ai Sindicatului

Revoluționarilor din România Decembrie 1989. Mai susțin că au legitimații și dosare,

ce au fost înaintate pârâtului, dar nu li s-au soluționat cererile.

La data de 29 iulie 2010, s-a formulat

cerere de intervenție în interesul reclamanților de către Sindicatul Revoluționarilor

din România Decembrie 1989.

Prin întâmpinarea depusă la 09 august 2010,

pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989

a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Argeș.

La 20 septembrie 2010, s-a formulat cerere

de intervenție în interes propriu de către A.M., M.I.S., B.C.C., care invocă aceleași

împrejurări de fapt ca și reclamanții.

Prin sentința nr. 932/CAF din 20 septembrie

2010, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă, s-a declinat competența de

soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal, în conformitate cu disp. art. 10 alin. (1) teza

a II-a din Legea nr. 554/2004, republicată.

Pe rolul Curții de Apel Pitești, cauza

a fost înregistrată sub nr. 2227/109 din 25 octombrie 2010.

La data de 24 noiembrie 2010, au formulat

cerere de intervenție în interes propriu A.S.S., B.G. și S.D.F., solicitând obligarea

pârâtului la eliberarea certificatului de revoluționar și achitarea tuturor drepturilor

cuvenite, conform Legii nr. 341/2004.

Prin încheierea de ședință din 24 noiembrie

2010, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, a admis în principiu cererile de intervenție în interes propriu, cât și

cea în interesul reclamanților.

Prin întâmpinarea depusă la 24 ianuarie

2011, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie

1989 a invocat: excepția lipsei procedurii prealabile, potrivit prevederilor

art. 109 alin. (2) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 9 alin. (5) din Legea

nr. 341/2004, procedură specială care derogă de la norma de drept generală, respectiv

cea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004; excepția tardivității introducerii

cererii, deoarece reclamanții și intervenienții nu figurează în evidențele SSPR

cu certificate obținute în baza Legii nr. 42/1990, acestea putând fi obținute doar

în perioada funcționării Comisiei pentru aplicarea legii și a Comisiei pentru cinstirea

și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, comisii care și-au încetat

activitatea la data de 13 mai 1997; de asemenea, chiar dacă ar fi deținut certificate

de revoluționari, reclamanții și intervenienții nu au solicitat preschimbarea acestora,

până la termenul de depunere a cererilor, 30 aprilie 2009; excepția prescripției

dreptului la acțiune, față de data la care trebuia formulată acțiunea pentru obținerea

certificatului de revoluționar, sau față de data până la care trebuia formulată

cererea pentru preschimbarea certificatului doveditor al titlului acordat potrivit

Legii nr. 42/1990, republicat.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea

acțiunii reclamanților, precum și a cererilor de intervenție, ca neîntemeiată, arătând

că aceștia solicită eliberarea certificatului de revoluționar și nu preschimbarea

acestuia conform Legii nr. 341/2004; susține că atribuirea titlului de Luptător

pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 s-a făcut și se face de către Președintele

României, prin decret prezidențial, nu de către Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989; pe de altă parte, arată că, potrivit prevederilor

art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, se preschimbă de către Secretariatul de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 doar certificatele doveditoare

eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea

și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, în perioada 1990-1997.

Prin sentința nr. 28/F-CONT din 02 februarie

2011, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,

a respins acțiunea reclamanților P.V., D.C., I.M., L.I.C., B.P., B.F., P.G., M.G.G.,

I.M.G., B.N., M.A., P.F., împotriva pârâtului Guvernul României - Secretariatul

de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, ca tardiv formulată.

A respins cererea de intervenție în interesul

reclamanților formulată de Sindicatul Revoluționarilor din România Decembrie 1989.

A respins cererile de intervenție în interes

propriu formulate de intervenienții: A.M., M.I.S., B.C.C., A.S.S., B.G. și S.D.F.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut că reclamanții și intervenienții nu au făcut dovada că au obținut certificate

de revoluționar, în baza Legii nr. 42/1990, acestea putând fi obținute doar în perioada

funcționării Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, precum și a Comisiei pentru

cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, comisii care și-au

încetat activitatea, cel mai târziu la data de 13 mai 1997.

De asemenea, a constatat că și dacă ar

fi deținut certificate de revoluționari, reclamanții și intervenienții nu au solicitat

preschimbarea acestora, până la termenul de depunere a cererilor, 30 aprilie 2009,

conform prevederilor art. 2 din O.G. nr. 1/2008, privind prorogarea unor termene

prevăzute de Legea nr. 341/2004, așa cum a fost aprobată prin Legea nr. 47/2009.

Față de aceste considerente, instanța de

fond a respins acțiunea reclamanților, precum și cererile de intervenție în interes

propriu, ca tardiv formulate și, în consecință, a respins cererea de intervenție

formulată în interesul reclamanților.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

intervenientul Sindicatul Revoluționarilor din România Decembrie 1989, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinice, fără a indica vreunul dintre motivele prevăzute

de art. 304 C. proc. civ.

Înainte de a analiza cererea de recurs,

instanța va proceda la verificarea calității de reprezentant a reclamantului P.V.

pentru ceilalți reclamanți-persoane fizice, în ceea ce privește formularea prezentului

recurs.

Din înscrisurile depuse la dosarul de recurs

rezultă că P.V. are calitatea de Președinte al Sindicatului Revoluționarilor din

România, fiind reprezentantul legal al acestui organism, în numele căruia a și declarat

și semnat prezentul recurs.

Pe de altă parte, actele depuse de reprezentantul

recurentului-intervenient la ultimul termen de judecată nu dovedesc faptul că P.V.

a fost împuternicit să declare recurs și în numele reclamanților-membrii de sindicat,

aceștia având, prin urmare, calitatea de intimați în cadrul prezentului recurs.

În

concluzie, semnatarul cererii de recurs are doar calitatea

de reprezentant al intervenientului Sindicatul Revoluționarilor din România Decembrie

1989, astfel cum a și menționat în preambulul recursului, nefăcând dovada calității

de reprezentant și al reclamanților membrii ai sindicatului.

În

raport de această constatare, Înalta Curte reține că recursul

declarat de intervenientul Sindicatul Revoluționarilor din România Decembrie 1989

este neavenit pentru următoarele considerente:

Sindicatul Revoluționarilor din România

Decembrie 1989 a avut în fața instanței de fond calitatea de intervenient în interesul

reclamanților.

Potrivit dispozițiilor art. 56 C.

proc. civ., „apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia

din părți se socotește neavenit, dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut

ea însăși apel sau recurs”.

Or, în prezenta cauză a formulat recurs

doar Sindicatul Revoluționarilor din România Decembrie 1989 prin Președinte P.V.,

care are calitatea de intervenient în interesul reclamanților, aceștia din urmă

neînțelegând să declare recurs în nume propriu împotriva sentinței Curții de Apel

Pitești.

Pentru aceste considerente, aplicând dispozițiile

art. 56 C. proc. civ., citate mai sus, în temeiul prevederilor art. 312 din același

Cod, Înalta Curte va respinge recursul ca neavenit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Sindicatul

Revoluționarilor din România Decembrie 1989, împotriva sentinței nr. 28/F-CONT din

02 februarie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ

și fiscal, ca neavenit.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16

noiembrie 2011.