ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1499/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1499/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele
cauzei
Decizia pronunțată
în recurs
Prin decizia nr. 2086 din 22 aprilie 2010, Înalta
Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a
admis recursul declarat de reclamantul D.Z.C. împotriva sentinței nr. 183 din 8
septembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și
fiscal, a modificat sentința atacată, în sensul că a admis acțiunea
reclamantului, obligând pârâtul Guvernul României - Secretariatul de Stat
pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 să-i soluționeze cererea
de eliberare a certificatului doveditor al calității de revoluționar.
Pentru a pronunța
această soluție, instanța de recurs a reținut, în esență, că refuzul
intimatului de a soluționa cererea recurentului este nejustificat în sensul art.
2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 întrucât reprezintă: „exprimarea explicită,
cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane”,
considerând că se impune ca intimatul-pârât să soluționeze cererea formulată de
recurentul-reclamant, apreciind asupra fondului acesteia.
Cererea de
revizuire formulată de recurentul D.C.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere
de revizuire recurentul D.C., solicitând obligarea intimatului la plata unor
daune materiale și morale în cuantum de câte un miliard de lei vechi, întrucât,
intimatul nici până la acest moment nu a înțeles să-i elibereze certificatul de
revoluționar solicitat, deși prin decizia nr. 2086/2010 a acestei instanțe a
fost obligat în acest sens.
II. Considerentele
Înaltei Curți asupra cererii de revizuire
Examinând susținerile
revizuentului, prin prisma motivelor reglementate de art. 322 C. proc. civ.,
Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă.
Argumente de fapt
și de drept relevante
Înalta Curte reține
că revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o
reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate
avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege,
respectiv art. 322 C. proc. civ.
Analizând cererea de
revizuire dedusă judecății, Înalta Curte constată că revizuentul nu a indicat
în fapt sau în drept vreun motiv care să se circumscrie exigențelor art. 322
din C. proc. civ.
Raportând cererea de
revizuire la dispozițiile art. 322 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că
în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea respectivei
cereri, în situația în care revizuentul nu evocă vreunul din motivele de
revizuire prevăzute de textul de lege menționat.
În speță, revizuentul
nu aduce critici deciziei atacate, ci doar își manifestă o serie de nemulțumiri
legate de comportamentul autorității intimate, care nu i-a soluționat cererea
de eliberare a certificatului doveditor al calității de revoluționar, astfel
cum s-a dispus prin decizia atacată în prezenta cauză, nemulțumiri ce nu pot fi
reținute ca motive de revizuire în sensul art. 322 C. proc. civ.
Temeiul legal al
soluției pronunțate
Pentru considerentele
expuse, în temeiul
art. 326 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de
revizuire ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
cererea de revizuire
formulată de D.C. împotriva deciziei nr. 2086 din 22 aprilie 2010 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca
inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 11 martie 2011.