ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4684/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 2

februarie 2011, reclamantul E.O. a chemat în judecată Autoritatea Națională

pentru Cetățenie solicitând anularea Ordinului nr. 239 din 18 ianuarie 2011,

constatarea faptului că întrunește condițiile prevăzute de art. 8 alin. (1) din

Legea nr. 21/1991, precum și obligarea pârâtei la emiterea ordinului de

acordare a cetățeniei române.

În motivarea cererii,

reclamantul, cetățean egiptean, a învederat că respingerea solicitării sale de

acordare a cetățeniei române este abuzivă, întrucât îndeplinește cumulativ

toate condițiile legale respectiv desfășoară o activitate comercială și și-a

întemeiat o familie, fiind căsătorit cu o cetățeană româncă, cu care are și un

copil.

Prin sentința civilă

nr. 5499 din 30 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul nu cunoaște prevederile

Constituției României și nici imnul național, neîndeplinind cerințele prevăzute

la art. 8 lit. f) și g) din Legea nr. 21/1991.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamantul E.O., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Astfel, reclamantul a

arătat că situația de fapt a fost greșit reținută de instanța de fond care nu a

luat în considerare consemnările interviului aflat la dosar, din care rezultă

că reclamantul, aflat în România din anul 1994, a dat răspunsuri corecte la

majoritatea întrebărilor, făcând astfel dovada că s-a integrat în viața socială

și că, permanent, comunică în limba română cu familia și în societate.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

și 304

1

din C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este

nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, potrivit art.

8 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, cetățenia română se poate acorda la

cerere, cetățeanului străin care îndeplinește o serie de condiții, printre care

cele prevăzute la lit. f) și g): cunoaște limba română și posedă noțiuni

elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a

se integra în viața socială și, de asemenea, cunoaște prevederile Constituției

României și imnul național.

Din raportul întocmit

de Comisia pentru Cetățenie la data de 14 decembrie 2010 rezultă că reclamantul

nu știe să scrie în limba română, nu posedă noțiuni elementare privind istoria

și geografia României și nici nu cunoaște dispozițiile fundamentale ale

Constituției și imnul național.

În raport de

înscrisul susmenționat, Curtea constată că instanța de fond a reținut în mod

corect netemeinicia acțiunii, actul administrativ contestat fiind încheiat cu

respectarea prevederilor legale în materie.

În consecință,

criticile aduse sentinței fiind neîntemeiate, Curtea va respinge recursul

declarat în cauză ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de E.O. împotriva sentinței

civile nr. 5499 din 30 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9

noiembrie

2012.