ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.12.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4219/2012

HOTĂRÂRE
19.12.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4219/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra

recursului de față

În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea

de ședință din 1 noiembrie 2012 a Curții de Apel București, secția II-a penală,

pronunțată în dosarul nr. 53564/3/2011 în baza art. 300

2

raportat la

art. 160

b

alin. (1) și (3) C. proc. pen. a fost menținută starea de

arest a inculpatului B.C.

Astfel, Curtea

de apel a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul

București nr. 1214/P/2010 din 13 iulie 2011 s-a dispus, printre altele,

trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului B.C. sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 215 alin. (1),

(2), (3), și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 alin.

(1) lit. a) C. pen.

Prin

sentința penală nr. 275/f din data de 13 aprilie 2012 Tribunalul București - secția

penală, a pronunțat printre altele, următoarele:

„În

baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C.

pen., art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., condamnă pe inculpatul B.C. la

pedeapsa închisorii de 13 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

înșelăciune în formă continuată.

În

baza art. 65 C. pen., interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. timp de 4 ani de la executarea sau

considerarea ca executată a pedepsei principale. în baza art. 71 C. pen.

interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a,

lit. b) C. pen. din momentul rămânerii definitive a prezentei și până la

executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale 13 de închisoare.

În

baza art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., condamnă pe

inculpatul B.C. la pedeapsa închisorii de 1 an ca urmare a săvârșirii

infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

În

baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza II-a, lit. b) C. pen., din momentul rămânerii definitive a

prezentei și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei

principale de 1 an închisoare.

În

baza art. 33 lit. a) C. pen. contopește pedepsele stabilite prin prezenta în

pedeapsa cea mai grea, inculpatul urmând să execute 13 ani închisoare.

În

baza art. 35 alin. (1) C. pen., aplică pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a)

teza II-a, lit. b) C. pen., timp de 4 ani de la executarea sau considerarea ca

executată a pedepsei principale rezultante.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului drepturile

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) C. pen., din momentul

rămânerii definitive a prezentei și până la executarea sau considerarea ca

executată a pedepsei rezultante de 13 ani închisoare.

În

baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa rezultantă aplicată durata reținerii

și arestării preventive de la 21 martie 2011 la zi. În baza art. 350 alin. (1) C.

proc. pen. menține măsura arestării preventive luate față de inculpatul B.C.

Curtea

de Apel București - secția a II-a penală a fost sesizată urmare a apelurilor

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de

către inculpații B.C., B.S., S.A.

M.

Analizând

actele și lucrările dosarului, Curtea a constat că temeiurile care au

determinat arestarea inițială a inculpatului B.C. se mențin, fiind îndeplinită

una din condițiile alternative prevăzute de art. 160

b

alin. (3) C.

proc. pen.

Astfel,

s-a reținut că în cauză există indicii temeinice privind comiterea faptelor.

Pe

de altă parte, s-a constat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile

pentru care inculpatul B.C. este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani,

iar față de natura și împrejurările săvârșirii faptelor, dar și în raport de

circumstanțele personale ale inculpatului, Curtea a apreciat că lăsarea în

libertate a acestuia creează pericol concret pentru ordinea publică. Totodată,

față de acesta a fost pronunțată o sentința de condamnare.

Pe

cale de consecință, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 cu

referire la art. 148 lit. f) C. proc. pen., în temeiul art. 300

2

cu

referire la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen. având în vedere și

dispozițiile art. 136 C. proc. pen. privind scopul măsurilor preventive, din

perspectiva pronunțării unei hotărâri de condamnare împotriva apelantului

inculpat, va menține starea de arest preventiv a acestuia.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul B.C.,

fără a indica în scris motivele de recurs.

Cauza

a fost înregistrată la data de 11 decembrie 2012 pe rolul înaltei Curți de

Casație și Justiție, sub nr. 53564/3/2011/a6, fiind fixat termen pentru

soluționarea cauzei la data de 19 decembrie 2012

În

ședința de judecată din 19 decembrie 2012, în prezența apărătorului desemnat

din oficiu, recurentul inculpat a arătat că își retrage recursul de față

solicitând instanței a se lua act de manifestarea acesteia de voință.

Concluziile

reprezentantului Ministerului Public ale apărătorului inculpatului precum și

ultimul cuvânt al inculpatului au fost consemnate în partea introductivă a

prezentei hotărâri

Înalta

Curte, constată că potrivit dispozițiilor art. 385

4

alin. (2) C. proc. pen.

, "părțile pot

renunța la recurs potrivit dispozițiilor art. 368 și pot retrage recursul în

condițiile art. 369 din același cod, care se aplică în mod corespunzător".

Până

la închiderea dezbaterilor (.) oricare din părți își poate retrage apelul

declarat, potrivit dispozițiilor art. 369 alin. (1) C. proc. pen.

Față

de cele mai sus relevate, înalta Curte, în temeiul art. 385

4

alin. (2)

recurentul inculpat B.C., în sensul retragerii recursului formulat de acesta

împotriva încheierii de ședință din 1 noiembrie 2012 a Curții de Apel

București, secția II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 53564/3/2011.

De

asemenea, potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul

inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform

dispozitivului.

Ia act de

retragerea recursului declarat de inculpatul B.C.

Împotriva

încheierii din 1 noiembrie 2012 a Curții de Apel București - secția a II-a

penală, pronunțată în dosarul nr. 53564/3/2011.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică azi 19 decembrie 2012

Sursă