ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 298/2013

Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. 6409/2/2011, precizată la data de 9 septembrie 2011, reclamantul T.C.V. a chemat în judecată pârâții I.G.P.R. și I.P.J.P., solicitând obligarea acestora să oprească producerea zgomotelor în incinta imobilului situat în Câmpina, ce depășesc nivelul maxim admis prevăzut de Ordinul Ministerului Sănătății nr. 536/1997, să asigure și să mențină starea de legalitate în acest imobil. În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că imobilul situat în Câmpina, este deținut de S.C.

A.T. S.A., aflându-se într-o zonă rezidențială cu destinația de hotel și restaurant și că, începând din anul 2010, în incinta acestui complex, au fost organizate evenimente festive, ce se desfășoară cu precădere noaptea, de natură a tulbura liniștea vecinilor a căror nemulțumiri și atenționări au fost ignorate de persoanele ce dețin complexul. Mai mult, în cadrul A.I. a fost desființat un teren de tenis și a fost ridicat un cort festiv, cu o suprafață de 600 m.p. și capacitate de 250 de persoane, cu fundație de beton și structură metalică, fără nicio autorizație. Evenimentele organizate în incinta complexului lezează drepturile vecinilor, respectiv dreptul la ocrotirea sănătății, la un mediu sănătos, dreptul la respectarea vieții private, dreptul de proprietate și la respectarea bunurilor și încalcă obligațiile de vecinătate și sarcinile de mediu.

Reclamantul a arătat că organele de poliție sesizate cu privire la această stare de fapt nu au înțeles să aplice sancțiunile adecvate pentru încălcările sesizate și nici să sesizeze și să acorde sprijinul necesar autorităților competente pentru soluționarea plângerilor vecinilor nemulțumiți, respectiv D.S.P.P., A.P.M.P. și G.N.M.. Reclamantul s-a prevalat de dispozițiile Legii nr. 218/2002 și ale Legii nr. 554/2004. În cererea precizatoare, acesta a arătat că, față de starea de pasivitate în care se află poliția, intervenția instanței de judecată este necesară pentru a o obliga pe aceasta să oprească desfășurarea faptelor ilicite ce lezează drepturile sale la un mediu sănătos, la ocrotirea sănătății și respectarea vieții private.

2.Hotărârea Curții de Apel București Prin sentința civilă nr. 5316 din 23 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 București. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că obiectul cererii reclamantului - obligarea pârâților la efectuarea nu a unor operațiuni administrative, ci a unor operațiuni tehnico-materiale prin luarea măsurilor de asigurare a liniștii publice, nu intră în sfera controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ. 3. Hotărârea Judecătoriei Sector 5 București Prin sentința civilă nr. 3122 din 6 aprilie 2012, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria Sector 5 București s-a raportat la dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, precum și la obiectul litigiului care vizează obligarea pârâților să efectueze o operațiune administrativă, ce ar avea drept consecință oprirea săvârșirii unor presupuse fapte ilicite, nefiind, deci, vorba de o obligație de a face, născută în baza unui raport juridic de drept civil, care să atragă competența generală a judecătoriei. Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Contencios Administrativ și Fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc.

civ. II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 20, 21, 22 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 București, pentru considerentele ce urmează: Înalta Curte a constatat că, în speță, obiectul acțiunii formulate de reclamant, astfel cum a fost precizată, îl constituie obligarea pârâților la efectuarea unor operațiuni tehnico-materiale și nu a unor operațiuni administrative. Distincția între cele două categorii de operațiuni, al căror conținut nu este definit în Legea nr. 554/2004, se realizează prin urmărirea scopului pentru care sunt înfăptuite și are drept consecință departajarea competenței de soluționare a cererilor având ca obiect obligarea autorității la îndeplinirea unei atari operațiuni.

Operațiunea administrativă constituie o formă procedurală prealabilă emiterii unui act administrativ și, în privința refuzului îndeplinirii unei astfel de operațiuni ce conduce implicit la imposibilitatea emiterii actului administrativ, legiuitorul a prevăzut prin dispozițiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 accesul la instanța de contencios administrativ. În prezenta cauză, însă, fiind vorba de luarea unor masuri de asigurare a ordinii și liniștii publice, reprezentând operațiuni tehnico-materiale, acestea exced competenței instanței de contencios administrativ. Pentru aceste considerente, în raport de dispozițiile art. 1 pct. 1 C. proc. civ., conform cărora judecătoriile judecă, în primă instanță, toate procesele și cererile, în afară de cele date în competența altor instanțe și având în vedere natura obiectului cererii, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E : Stabilește competența de soluționare a cauzei privind reclamantul T.C.V. și pârâții I.G.P.R. și I.J.P.P. în favoarea Judecătoriei Sector 5 București. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2013.