Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.01.2013
admis

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 272/2013

HOTĂRÂRE
22.01.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 272/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 30 aprilie 2010 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat in judecată pe pârâtul D.G.D., solicitând să se constate calitatea acestuia de colaborator al Securității. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că din cuprinsul Notei de Constatare nr. 011111501 din 09 iunie 2010 rezultă că, pârâtul, fiind executor judecătoresc la Judecătoria Turda, a fost recrutat la data de 27 august 1989, de către S.M.T., I.J.S.C., pentru realizarea supravegherii informative în problema «JUSTIȚIA», dar, mai ales, a încadrării informative a soțului obiectivei «CLAUDIA», lucrat prin D.U.I.

(dosar de urmărire informativă). La aceeași dată a semnat Angajament, preluând numele conspirativ "GELU". Potrivit materialelor din dosar, anterior recrutării oficiale, pârâtul a fost contactat de mai multe ori de un ofițer de Securitate, ocazii cu care a furnizat informații ce se regăsesc atât în dosarul personal nr. R 191491 (cotă C.N.S.A.S.), cât și în dosarele persoanelor semnalate de domnia sa. A arătat, de asemenea, că sunt îndeplinite cumulativ condițiile pentru a se reține colaborarea prin furnizare de informații. În ceea ce privește prima condiție, informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, arată că prin nota informativă furnizată de către pârât, sub numele conspirativ "GELU", la data de 29 aprilie 1989, pârâtul a informat despre faptul că mai mulți colegi ai domniei sale ascultă și colportează știrile transmise de posturile de radio străine.

Audierea și eventual colportarea știrilor transmise de aceste posturi de radio reprezenta o atitudine potrivnică regimului comunist, lucru dovedit în cazul de față prin faptul că asupra persoanelor semnalate au fost luate măsuri pe linie de securitate. Nota informativă, furnizată de pârât la data de 29 aprilie 1989, a fost exploatată în dosarul fond informativ nr. 1257113 (cotă C.N.S,A.S.), deschis asupra unei grefiere de la Judecătoria Turda, precum și în dosarul fond informativ Of. 1257114 (cotă C.N.S.A.S.), deschis asupra unui alt grefier de la Judecătoria Turda. În ceea ce privește cea de a doua condiție, informațiile să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, se arată că furnizarea informațiilor a fost făcută conștient, având reprezentarea clară a faptului că aceste relatări nu rămâneau fără urmări.

Pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în declarațiile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare {încălcarea dreptului la viață privată} și, prin urmare, a vizat această consecință. În concluzie, a susținut că informațiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice și a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe conținutul articolelor: art. 3, art. 2 lit. b), art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1, art. 33 alin. (1) ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, coroborat cu art. 31 alin. (2) și art. 35 alin, (5), lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului de Procedură Civilă. Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii, arătând că nu a desfășurat o activitate de colaborator al securității ca poliție politică, nu a adus prejudicii niciunui cetățean al României și nu i-a încălcat niciun drept sau libertate fundamentală, nu a comis niciun abuz și nici pe aceasta bază nu s-a comis vreun abuz de către fosta instituție de securitate.

În litera legii, nu a denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. A învederat în cuprinsul întâmpinării o serie de aspecte formale de natură a atrage concluzia că nu este îndeplinită condiția existenței unei note sau raport scris de către pârât sau relatare verbala. Nota informativa din 27 martie 1989 semnată Gelu, nu numai că nu este înregistrată, dar constituie o caracterizare laudativă a numitului M.E., nu o nota prin care să se denunțe activități sau atitudini cu scopul de a îngrădi drepturile și libertățile acestuia, iar, pe de altă parte, sunt un răspuns la o întrebare.

În concluzie, a arătat că nu exista niciun dosar de informator pe numele său, iar actele prezentate nu conțin informații furnizate de către pârât, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de ofițerul de securitate prin care sa denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 6005 din 18 octombrie 2011, a respins acțiunea în constatarea calității de colaborator al Securității, reținând că nu este îndeplinită niciuna dintre condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, și anume informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale. Curtea a considerat că niciuna din notele informative depuse în probațiune nu conțin vreo informație prin care să se denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ci conțin o informare generala despre audierea unor posturi de radio străine și purtarea unor discuții nespecificate pe marginea unor evenimente interne și internaționale făcând comentarii necorespunzătoare. Chiar dacă ascultarea unor posturi de radio străine nu era văzută cu ochi buni în acea vreme, totuși acest fapt nu constituie o activitate potrivnică regimului totalitar comunist.

Ca atare, a reținut că pârâtul nu a informat despre activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ci despre idei și concepții cu caracter necorespunzător, după aprecierea sa. Totodată, Curtea a apreciat că informațiile comunicate de pârât nu au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, ci comunicarea unor aspecte de notorietate către Securitate. Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta C.N.S.A.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a solicitat în temeiul art. 299, art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și admiterea acțiunii, în sensul constatării calității de colaborator al Securității, a numitului D.G.D..

În esență, prin motivele de recurs dezvoltate, recurentul-reclamant a arătat următoarele: În mod greșit prima instanță a respins acțiunea considerând că pârâtul nu a furnizat informații despre activități sau atitudini potrivnice regimului comunist, deși informațiile furnizate erau de natură a caracteriza o relație de colaborare cu Securitatea, în sensul art. 2 lit. b) teza I din OUG nr. 24/2008. Împrejurarea că atitudinile denunțate de intimat erau atitudini potrivnice regimului comunist a fost dovedită chiar de situația din speță, având în vedere că a fost luată măsura avertizării persoanelor denunțate că ascultau R.E.L. și discutau despre emisiunile acestui post.

În ceea ce privește vizarea încălcării unor drepturi fundamentale, recurentul-reclamant a apreciat că și această condiție este îndeplinită, având în vedere consecințele concrete pe care le-au suportat persoanele vizate, respectiv încălcarea dreptului la viață privată cât și la libera opinie precum și dreptul la propria imagine. În fine, s-a arătat că legiuitorul nu cere existența unei pluralități de informații furnizate, fiind de ajuns și un singur denunț, care să îndeplinească cele două condiții, pentru reținerea acestei calități, astfel că se impunea admiterea acțiunii cu care a fost sesizată instanța de fond. Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale incidente în cauză, cât și sub toate aspectele, în baza art. 304 C. proc.

civ. Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru argumentele expuse în continuare. Recurentul-reclamant C.N.S.A.S. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect constatarea calității intimatului-pârât D.G.D. de colaborator al Securității. Intimatul-pârât se încadrează în sfera persoanelor supuse verificărilor în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, pentru care C.N.S.A.S. verifică din oficiu, persoanele care candidează sau ocupă demnități sau funcții prevăzute de art. 3 lit. l) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că sunt întemeiate criticile formulate de C.N.S.A.S.

în legătură cu activitatea pârâtului care a adus atingere dreptului fundamental la viață privată și a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, fiind întrunite, în cazul de față, toate condițiile prevăzute de OUG nr. 24/2008, pentru a se constata calitatea de colaborator al securității a pârâtului. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. b) teza I din OUG nr. 24/2008 colaborator al securității este persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că, în mod greșit instanța de fond a apreciat că din conținutul înscrisurilor aflate la dosar nu se poate reține îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, informațiile furnizate de pârât neatingând calitatea impusă de lege, respectiv aceea de a denunța activități și atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Motivarea instanței de fond în privința neîndeplinirii primei condiții nu poate fi reținută astfel cum a susținut și recurentul-reclamant întrucât este de notorietate faptul că, înainte de anul 1989, postul de R.E.L.

a avut în permanență o poziție anticomunistă fiind monitorizat de organele de Securitate și în acest context audierea și eventual colportarea știrilor transmise de acest post de radio, reprezenta o atitudine potrivnică regimului comunist. În cauză este îndeplinită și cea de-a doua condiție, cu privire la vizarea încălcării unor drepturi întrucât în urma furnizării unor astfel de informații, astfel cum rezultă din rapoartele ofițerilor de Securitate cât și din notele informative ale intimatului persoanele respective au suportat consecințe concrete. De altfel, din textul de lege citat mai sus, rezultă că este suficient ca informațiile furnizate să fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, condiție care, în cauza de față este satisfăcută pe deplin de informațiile în litigiu.

Astfel fiind, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va admite recursul declarat, iar rejudecând cauza pe fond, acțiunea reclamantului C.N.S.A.S. va fi admisă, fiind întrunite toate condițiile legale pentru a se constata calitatea de colaborator al Securității a pârâtului.

D E C I D E: Admite recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 6005 din 18 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că admite acțiunea formulată de C.N.S.A.S.. Constată calitatea intimatului-pârât D.G.D. de colaborator al securității. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-05-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5243/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat ca pr
ÎCCJ 2013-12-03
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7547/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 2126 din 26 martie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de r
ÎCCJ 2013-09-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6200/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S
ÎCCJ 2013-12-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7751/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Con
ÎCCJ 2012-11-08
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4626/2012
Asupra recursului de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată și hotărârea primei instanțe. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a conte
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă