ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 272/2013

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 30 aprilie  2010

pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat in judecată pe

pârâtul D.G.D., solicitând să se constate calitatea acestuia de colaborator al

Securității.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că din cuprinsul Notei de Constatare nr. 011111501 din 09

iunie 2010 rezultă că, pârâtul, fiind executor judecătoresc la Judecătoria

Turda, a fost recrutat la data de 27 august 1989, de către S.M.T., I.J.S.C.,

pentru realizarea supravegherii informative în problema «JUSTIȚIA», dar, mai

ales, a încadrării informative a soțului obiectivei «CLAUDIA», lucrat prin

D.U.I. (dosar de urmărire informativă). La aceeași dată a semnat Angajament, preluând

numele conspirativ "GELU". Potrivit materialelor din dosar, anterior

recrutării oficiale, pârâtul a fost contactat de mai multe ori de un ofițer de

Securitate, ocazii cu care a furnizat informații ce se regăsesc atât în dosarul

personal nr. R 191491 (cotă C.N.S.A.S.), cât și în dosarele persoanelor

semnalate de domnia sa.

A arătat, de

asemenea, că sunt îndeplinite cumulativ condițiile pentru a se reține

colaborarea prin furnizare de informații.

În ceea ce privește

prima condiție, informațiile furnizate Securității să se refere la activități

sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, arată că prin nota

informativă furnizată de către pârât, sub numele conspirativ "GELU",

la data de 29 aprilie 1989, pârâtul a informat despre faptul că mai mulți

colegi ai domniei sale ascultă și colportează știrile transmise de posturile de

radio străine. Audierea și eventual colportarea știrilor transmise de aceste

posturi de radio reprezenta o atitudine potrivnică regimului comunist, lucru

dovedit în cazul de față prin faptul că asupra persoanelor semnalate au fost

luate măsuri pe linie de securitate. Nota informativă, furnizată de pârât la

data de 29 aprilie 1989, a fost exploatată în dosarul fond informativ nr. 1257113

(cotă C.N.S,A.S.), deschis asupra unei grefiere de la Judecătoria Turda, precum

și în dosarul fond informativ Of. 1257114 (cotă C.N.S.A.S.), deschis asupra

unui alt grefier de la Judecătoria Turda.

În ceea ce privește

cea de a doua condiție, informațiile să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, se arată că furnizarea informațiilor a fost făcută

conștient, având reprezentarea clară a faptului că aceste relatări nu rămâneau

fără urmări. Pârâtul a conștientizat că asupra persoanelor la care s-a referit

în declarațiile sale se pot lua măsuri de urmărire și verificare {încălcarea

dreptului la viață privată} și, prin urmare, a vizat această consecință.

În concluzie, a

susținut că informațiile furnizate de pârât au vizat îngrădirea dreptului la

viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile

Civile și Politice și a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea

opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art.

19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.

În drept, reclamantul

și-a întemeiat acțiunea pe conținutul articolelor: art. 3, art. 2 lit. b), art.

8 lit. a, art. 11 alin. 1, art. 33 alin. (1) ale Ordonanței de Urgență a

Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008,

coroborat cu art. 31 alin. (2) și art. 35 alin, (5), lit. a) din Regulamentul

de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. adoptat prin Hotărârea nr. 2/2008,

precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului de Procedură Civilă.

Pârâtul, prin

întâmpinare, a solicitat respingerea cererii, arătând că nu a desfășurat o

activitate de colaborator al securității ca poliție politică, nu a adus

prejudicii niciunui cetățean al României și nu i-a încălcat niciun drept

sau libertate fundamentală, nu a comis niciun abuz și nici pe aceasta bază

nu s-a comis vreun abuz de către fosta instituție de securitate. În litera

legii, nu a denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar

comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

A învederat în

cuprinsul întâmpinării o serie de aspecte formale de natură a atrage concluzia

că nu este îndeplinită condiția existenței unei note sau raport scris de către

pârât sau relatare verbala. Nota informativa din 27 martie  1989 semnată Gelu,

nu numai că nu este înregistrată, dar constituie o caracterizare laudativă a

numitului M.E., nu o nota prin care să se denunțe activități sau

atitudini cu scopul de a îngrădi drepturile și libertățile acestuia,

iar, pe de altă parte, sunt un răspuns la o întrebare.

În concluzie, a

arătat că nu exista niciun dosar de informator pe numele său, iar actele

prezentate nu conțin informații furnizate de către pârât, indiferent

sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate

de ofițerul de securitate prin care sa denunțe activități sau

atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat

îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Curtea de Apel

București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința

civilă nr. 6005 din 18 octombrie 2011, a respins acțiunea în constatarea calității de colaborator al Securității, reținând că nu este îndeplinită niciuna

dintre condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008,

aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, și anume informațiile

furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice

regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și

libertăților fundamentale.

Curtea a considerat

că niciuna din notele informative depuse în probațiune nu conțin vreo

informație prin care să se denunțe activități sau atitudini

potrivnice regimului totalitar comunist, ci conțin o informare generala

despre audierea unor posturi de radio străine și purtarea unor

discuții nespecificate pe marginea unor evenimente interne și

internaționale făcând comentarii necorespunzătoare.

Chiar dacă ascultarea

unor posturi de radio străine nu era văzută cu ochi buni în acea vreme, totuși

acest fapt nu constituie o activitate potrivnică regimului totalitar comunist.

Ca atare, a reținut

că pârâtul nu a informat despre activități sau atitudini potrivnice regimului

totalitar comunist, ci despre idei și concepții cu caracter necorespunzător,

după aprecierea sa.

Totodată, Curtea a

apreciat că informațiile comunicate de pârât nu au vizat îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului, ci comunicarea unor aspecte de

notorietate către Securitate.

Împotriva acestei

hotărâri, a declarat recurs reclamanta C.N.S.A.S., criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie și a solicitat în temeiul art. 299, art. 304 pct. 9

și art. 304

1

C. proc. civ., admiterea recursului, modificarea în tot

a sentinței recurate și admiterea acțiunii, în sensul constatării calității de colaborator

al Securității, a numitului D.G.D..

În esență, prin

motivele de recurs dezvoltate, recurentul-reclamant a arătat următoarele:

În mod greșit prima

instanță a respins acțiunea considerând că pârâtul nu a furnizat informații

despre activități sau atitudini potrivnice regimului comunist, deși informațiile

furnizate erau de natură a caracteriza o relație de colaborare cu Securitatea,

în sensul art. 2 lit. b) teza I din OUG nr. 24/2008.

Împrejurarea că atitudinile

denunțate de intimat erau atitudini potrivnice regimului comunist a fost dovedită

chiar de situația din speță, având în vedere că a fost luată măsura avertizării

persoanelor denunțate că ascultau R.E.L. și discutau despre emisiunile acestui

post.

În ceea ce privește

vizarea încălcării unor drepturi fundamentale, recurentul-reclamant a apreciat

că și această condiție este îndeplinită, având în vedere consecințele concrete pe

care le-au suportat persoanele vizate, respectiv încălcarea dreptului la viață privată

cât și la libera opinie precum și dreptul la propria imagine.

În fine, s-a arătat

că legiuitorul nu cere existența unei pluralități de informații furnizate,

fiind de ajuns și un singur denunț, care să  îndeplinească cele două condiții,

pentru reținerea acestei calități, astfel că se impunea admiterea acțiunii cu

care a fost sesizată instanța de fond.

Examinând sentința

atacată prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale incidente în

cauză, cât  și sub toate aspectele, în baza art. 304 C. proc. civ. Înalta Curte

constată că recursul este fondat, pentru argumentele expuse în continuare.

Recurentul-reclamant C.N.S.A.S.

a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect constatarea

calității intimatului-pârât D.G.D. de colaborator al Securității.

Intimatul-pârât se încadrează

în sfera persoanelor supuse verificărilor în legătură cu existența sau

inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al

acesteia, pentru care C.N.S.A.S. verifică din oficiu, persoanele care candidează

sau ocupă demnități sau funcții prevăzute de art. 3 lit. l) din OUG nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Înalta Curte constată că sunt întemeiate criticile formulate

de C.N.S.A.S. în legătură cu activitatea pârâtului care a adus atingere  dreptului

fundamental la viață privată și a dreptului la libertatea de exprimare și

libertatea opiniilor, fiind întrunite, în cazul de față, toate condițiile prevăzute

de OUG nr. 24/2008, pentru a se constata calitatea de colaborator al

securității a pârâtului.

Astfel, în

conformitate cu dispozițiile art. 2 lit. b) teza I din OUG nr. 24/2008

colaborator al securității este persoana care a furnizat informații, indiferent

sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de

lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile

potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialul

probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că, în mod greșit instanța

de fond a apreciat că din conținutul înscrisurilor aflate la dosar nu se poate

reține îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 2 lit.

b) din O.U.G. nr. 24/2008, informațiile furnizate de pârât neatingând calitatea

impusă de lege, respectiv aceea de a denunța activități și atitudini potrivnice

regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și

libertăților  fundamentale ale omului.

Motivarea instanței

de fond în privința neîndeplinirii primei condiții nu poate fi reținută astfel

cum a susținut și recurentul-reclamant întrucât este de notorietate faptul că,

înainte de anul 1989, postul de R.E.L. a avut în permanență o poziție anticomunistă

fiind monitorizat de organele de Securitate și în acest context audierea și

eventual colportarea știrilor transmise de acest post de radio, reprezenta o

atitudine potrivnică regimului comunist.

În cauză este îndeplinită

și cea de-a doua condiție, cu privire la vizarea încălcării unor drepturi

întrucât în urma furnizării unor astfel de informații, astfel cum rezultă din

rapoartele ofițerilor de Securitate cât și din notele informative ale intimatului

persoanele respective au suportat consecințe concrete.

De altfel, din textul

de lege citat mai sus, rezultă că este suficient ca informațiile furnizate să

fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

condiție care, în cauza de față este satisfăcută pe deplin de informațiile în

litigiu.

Astfel fiind, Înalta

Curte în temeiul art. 312 C. proc. civ. va admite recursul declarat, iar rejudecând

cauza pe fond, acțiunea reclamantului C.N.S.A.S. va fi admisă, fiind întrunite toate

condițiile legale pentru a se constata calitatea de colaborator al Securității a

pârâtului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul

declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinței civile nr. 6005 din 18 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în sensul că admite acțiunea formulată de C.N.S.A.S..

Constată calitatea

intimatului-pârât D.G.D. de colaborator al securității.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 22 ianuarie 2013.