ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7751/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Securității a solicitat să se constate

calitatea pârâtului M.C. de colaborator al Securității.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că pârâtul a fost recrutat ca informator, la data de 19

iunie 1970, cu numele conspirativ "L." și în această calitate a

furnizat informații despre persoane care intenționau să fugă din țară și făceau

pregătiri în acest sens.

Pentru ajutorul dat

autorităților represive comuniste, în anul 1971, s-a dat curs cererii făcute de

pârât ca în vara anului 1971 să-și petreacă vacanța în Italia.

Mai arată reclamantul

că nu s-a identificat un angajament semnat de pârât, însă această împrejurare e

lipsită de relevanță deoarece legiuitorul a înțeles să condiționeze constatarea

calității de colaborator de strictă furnizare de date și informații organelor

de securitate și nu de existența unui astfel de angajament scris.

de Apel

Curtea de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința

civilă nr. 1383 din 28 februarie 2012, a respins ca neîntemeiată acțiunea

formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității în contradictoriu cu pârâtul M.C..

Pentru a pronunța o

asemenea soluție, prima instanță a reținut că în cadrul probei cu înscrisuri

administrată în cauză nu a fost depusă nicio notă informativă redactată sau

semnată de pârât fie în clar, fie cu numele conspirativ atribuit.

De asemenea, instanța

de fond a constatat că la dosar nu există niciun angajament scris sau semnat de

pârât, motiv pentru care nu se poate face nicio legătură între acesta și

informatorul "L.", în cazul în care acesta a existat. Sub acest

aspect, afirmațiile conținute în documentele întocmite de agenții Securității

sunt neconcludente, întrucât nu se coroborează cu probe care să emane din alte

surse.

Curtea a reținut că

din probele administrate nu reiese faptul că pârâtului i-ar fi fost atribuit

numele conspirativ "L." și nici că persoana căreia i s-a atribuit

acest nume ar fi furnizat informații care să îndeplinească condițiile prevăzute

de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

înfățișate de reclamant

Împotriva sentinței

pronunțate a formulat recurs reclamantul Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 și art.

304

1

C. proc. civ..

Recurentul

critică în principal modul în care prima instanță a interpretat definiția

legală a noțiunii de colaborator al Securității. Concret, prima instanță nu a

contestat îndeplinirea celor două condiții impuse de textul art. 2 lit. b) din

O.U.G. nr. 24/2008; ci a respins acțiunea întrucât, pe de o parte, intimatul nu

a fost recrutat prin semnarea unui angajament, iar pe de altă parte,

informațiile au fost transmise verbal Securității.

Recurentul subliniază

că din formularea textului art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, rezultă clar

că legiuitorul a dat o forță probantă egală atât notelor olografe provenite de

la persoana verificată, cât și "relatărilor verbale consemnate de

lucrătorii Securității".

Mai mult,

intimatul-pârât, legal citat, nu a înțeles să conteste realitatea celor

consemnate în respectivele rapoarte.

Mai arată recurentul,

că modalitatea amănunțită a informațiilor, referirilor făcute în legătură cu

persoane și prietenii acestora din țară și străinătate, detaliile legate de

intențiile lor de a pleca din țară și de modalitatea în care doreau să o facă,

indica în mod cert că informațiile respective nu puteau fi rodul imaginației

ofițerilor de Securitate.

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința

atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor din

întâmpinare, cât și sub toate aspectele, în temeiul dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., având în vedere ansamblul probator administrat de prima

instanță, Înalta Curte constată că recursul C.N.S.A.S. este fondat, pentru

argumentele ce vor fi expuse în continuare.

Obiectul acțiunii

judiciare din prezenta cauză este constituit de cererea C.N.S.A.S. în sensul

aprecierii asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl

privește pe pârâtul M.C., în raport de datele și documentele cuprinse, în

Dosarul R.30686 al cărui titular este acesta.

Potrivit

dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 colaborator al Securității

este persoana care a furnizat informații indiferent sub ce formă, precum note

și rapoarte scrise, relatări verbale, consemnate de lucrătorii Securității prin

care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar

comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

Instanța de fond,

reținând că la dosar nu există nici un angajament scris sau semnat de pârât,

apreciază că nu se poate face nicio legătură între acestea și informatorul

"L.".

Înalta Curte reține

că împrejurarea că nu a fost identificat un Angajament semnat de pârâtul M.G.

este lipsită de relevanță în raport de condițiile impuse de legiuitor pentru

constatarea calității de colaborator.

Astfel, legiuitorul a

condiționat constatarea calității de colaborator de furnizarea de date și

informații organelor de Securitate, prin care se denunțau activități sau

atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și nu de existența strictă a

unui angajament semnat de acesta.

Or, în cauză, atașat

notei de constatare din 7 octombrie 2010, se află mai multe note informative

furnizate de "L.", nume conspirativ ce se susține că ar fi aparținut

pârâtului.

Chiar dacă aceste

note informative nu poartă semnătura pârâtului, totuși acestea cuprind o serie

de informații ce au fost valorificate de organele de securitate, așa cum

rezultă din notele ofițerilor efectuate pe notele informative, împrejurare ce

nu a fost analizată de judecătoria fondului.

De altfel, instanța

de fond se limitează la a arăta că în cauză nu există un angajament scris sau

semnat de pârât, iar informațiile conținute de documentele întocmite de agenții

Securității sunt neconcludente întrucât nu se coroborează cu probe care să

emane din alte surse, fără însă a analiza înscrisurile menționate mai sus

pentru a le înlătura.

Este adevărat că prin

Decizia Curții Constituționale nr. 672 din 26 iunie 2012 s-a statuat că

persoana verificată în privința căreia există la dosarul cauzei doar documente

reprezentând "relatări verbale consemnate de lucrătorii securității",

nu are beneficiul unei proceduri contradictorii în cazul în care se află în

imposibilitatea obiectivă de a propune alte probe în apărarea sa.

De asemenea, Curtea

Constituțională a constatat că pentru a da eficiență dreptului la un proces

echitabil și implicit dreptului la apărare, "relatările verbale consemnate

de lucrătorii Securității" nu pot fi administrate și apreciate individual,

ca probe unice, nu pot servi ca temei al admiterii acțiunii în constatare,

decât dacă pe calea unei atente și competente analize sunt coroborate cu datele

sau informațiile provenite din alte documente sau rezultate din administrarea

altui mijloc de probă.

Însă, așa cum am mai

arătat, la dosarul cauzei există o serie de note informative ce au fost

ignorate de judecătorul fondului, care nu a făcut o analiză aprofundată și

efectivă a probei cu înscrisuri.

Pe de altă parte se

impune a fi subliniat faptul că deși legal citat, pârâtul nu a contestat

realitatea celor consemnate în respectivele rapoarte și note informative.

Instanța de fond

urmează a analiza îndeplinirea condițiilor impuse de dispozițiile art. 2 lit.

b) din O.U.G. nr. 24/2008 și din perspectiva recompensei acordată pârâtului de

Securitate, prin facilitarea petrecerii vacanței de vară în Italia, în cursul

anului 1971.

Pentru considerentele

expuse, reținând că instanța de fond nu a examinat fondul cauzei întrucât nu a

realizat o analiză efectivă a probei cu înscrisuri, Înalta Curte va admite

recursul formulat de reclamantul C.N.S.A.S. și în temeiul dispozițiilor art.

312 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va casa sentința atacată și va trimite

cauza spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva

Sentinței civile nr. 1383 din 28 februarie 2012 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 decembrie 2013.

Procesat de GGC - CL