ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2661/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2661/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Deliberând asupra

contestației, constată următoarele:

Prin Sentința penală

nr. nr. 124 din 1 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca nefondată,

contestația formulată de P.D. pentru aplicarea legii mai favorabile, împotriva

Sentinței penale nr. 291F din 11 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel

Ploiești, secția a II-a penală, și Mandatului de executare a pedepsei

închisorii nr. 372/2012 din 13 septembrie 2012 emis de această instanță.

Contestatorul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a DECIDE astfel

Curtea de Apel Pitești a reținut că prin Sentința penală nr. 291F din 1 1 iulie

2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția II-a penală în Dosarul nr.

5045/2/2012 a fost admisă sesizarea Parchetului de pe lângă această instanță și

recunoscută Sentința penală nr. 3U43108 din 15 mai 2008 a Judecătoriei Murau,

rămasă definitivă prin nerecurare prin care persoana transferabilă P.D. a fost

condamnată o lună închisoare cu suspendarea executării pedepsei aplicate în

baza art. 223 alin. (2) C. pen. austriac, corespondentul infracțiunii prevăzute

de Codul penal român de fals în înscrisuri oficiale.

De asemenea, s-a

constatat că persoana transferabilă s-a aflat în arest preventiv de la data de

14 mai 2005 până la 15 mai 2008 inclusiv.

Totodată, s-a

recunoscut și Sentința penală nr. 16 Hv 39/11 m din 11 august 2011 pronunțată

de Tribunalul din Viena, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 23 Bs 344/1

ly din 20 octombrie 2011 a Curții de Apel Viena, prin care aceeași persoană

transferabilă P.D., a fost condamnată la pedeapsa de 6 ani și una lună

închisoare, prin revocarea suspendării condiționate a pedepsei de o lună

închisoare, aplicată de Judecătoria Murau, pentru o infracțiune prevăzută de

Codul penal austriac, ce își are corespondentul în art. 208 alin. (1) raportat

la art. 209 alin. (1) lit. i) cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a)

C. pen. român.

S-a constatat că

persoana transferabilă P.D., s-a aflat sub arest preventiv de la 20 mai 2011.

În consecință, s-a

dispus transferarea persoanei condamnate pentru continuarea executării pedepsei

de 6 ani și o lună închisoare, într-un penitenciar din România, luându-se act

și de acordul exprimat de persoana transferată la data de 16 decembrie 2011, în

perioada executată în arest preventiv de la 14 mai 2005 la 15 mai 2008 și de la

20 mai 2011 la zi.

Persoana transferată

P.D., a formulat contestație la executare la 1 iulie 2013, deținut în

Penitenciarul Găești, în temeiul art. 595 combinat cu art. 598 lit. d) C. proc.

pen.

Analizând contestația

instanța de fond a constatat că persoana condamnată invocă, în esență,

aplicarea legii mai favorabile, în condițiile prevăzute de art. 6 din Noul C.

pen.

Instanța de fond a

constatat că pedeapsa aplicată contestatorului nu depășește maximul special

prevăzut de noul C. pen., fiind sub maximul special prevăzut de lege în

condițiile în care sunt incidente și dispozițiile penale privitoare la

infracțiunea continuată, concursul de infracțiuni și cele referitoare la

revocarea unei pedepse anterioare.

Împotriva acestei

sentințe persoana condamnată a formulat contestație, la data de 26 august 2014.

La termenul de

judecată din 23 septembrie 2014, fiind prezent personal în fața Înaltei Curți,

contestatorul persoana condamnată P.D. asistat de apărătorul desemnat din

oficiu, avocat T.D., a învederat instanței că își retrage contestația formulată

și a solicitat să se ia act de manifestarea sa de voință.

Înalta Curte, văzând

pe de o parte, declarația contestatorului persoană condamnată, în sensul

retragerii contestației formulate împotriva Sentinței penale nr. 124 din 1

august 2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie, aceasta reprezentând manifestarea sa unilaterală

de voință, iar, pe de altă parte, că exercitarea oricărei căi de atac este

guvernată de principiul disponibilității, încât partea care a exercitat o cale

de atac fie ordinară, fie extraordinară poate să o retragă până la închiderea

dezbaterilor, va lua act de retragerea cererii.

Văzând și

dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea

contestației formulată de persoana condamnată P.D. împotriva Sentinței penale

nr. 124 din 1 august 2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală

și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatorul

condamnat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat

din oficiu, se avansează din fondul Ministerului de Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 septembrie 2014.

+++++++++++

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE

CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

SECȚIA PENALĂ

Decizia nr. 2668/2014

Dosar nr.

877/109/2007*

Ședința publică din

24 septembrie 2014

Deliberând asupra

cauzei de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală

nr. 339 din 15 iulie 2011, Tribunalul Argeș, secția penală, în baza art. 11

pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. a dispus achitarea

inculpaților D.C.O., M.C., C.V. și A.D.C., pentru infracțiunea prev. de art. 7

alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. doar față

de inculpatul A.D.C.

În baza art. 11 pct.

2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. au fost achitați inculpații

D.C.O., M.C., C.V. și, A.D.C., pentru infracțiunile prev. de art. 290 C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 10 din Legea nr. 87/1994, în condițiile

art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 C. pen.;

cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., doar față de inculpatul A.D.C. pentru

toate infracțiunile.

A dispus ridicarea

sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpatului D.C.O. și al SC

D.C. INTL SRL instituit prin Ordonanțele nr. 8S/P/2006 din 27 martie 2007 și

identificate conform Procesului-verbal din 28 martie 2007.

A respins acțiunea

civilă promovată de partea civilă ANAF București prin DGFP Argeș.

Cheltuielile

judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei

sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, inculpatul

M.C. și partea civilă Statul Român - prin Agenția Națională de Administrare

Fiscală reprezentantă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș.

Parchetul de pe lângă

Tribunalul Argeș a criticat hotărârea sub aspectul greșitei achitări ca urmare

a unei grave erori de fapt - motiv prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C.

proc. pen., arătând că în mod greșit s-a pronunțat achitarea inculpaților

pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, deși sunt probe

certe la dosarul cauzei, din care rezultă că aceștia au constituit un grup

infracțional organizat, acționând cu intenție, conform unui plan prestabilit de

primul inculpat, în care fiecare a avut un rol anume în scopul comiterii unor

infracțiuni deosebit de grave cu consecința directă a prejudicierii bugetului

de stat cu sume importante de bani, prin rambursare ilegală de TVA, sume

obținute prin fapte ilicite de care au beneficiat în final toți inculpații.

Cu prilejul

susținerii orale a motivelor de apel, procurorul a solicitat completarea

acestora cu motive vizând schimbarea încadrării juridice dată infracțiunii de

înșelăciune, fapta fiind încadrată în dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea

nr. 241/2005 - lege mai favorabilă.

S-a solicitat, de

asemenea, schimbarea încadrării juridice dată infracțiunii de evaziune fiscală

în infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 - lege

mai favorabilă - deoarece activitatea infracțională a continuat după data de 26

august 2005 când Legea nr. 241/2005 a intrat în vigoare, în funcție de

contribuția efectivă a inculpaților (de autor sau de complice), cât și de

numărul actelor materiale săvârșite în timp (referitor la aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen.). S-a motivat, că este neîndoielnic că între inculpați a

existat o strânsă legătură infracțională, concretizată prin probele

administrate în dosar.

Partea civilă Statul

Român - prin Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentantă de

Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș, a solicitat obligarea

inculpaților în solidar cu partea responsabilă civilmente la repararea

integrală a prejudiciului cauzat, ca urmare, evident a condamnării acestora

pentru infracțiunile de care sunt acuzați, incluzându-se în prejudiciu și

accesoriile constând în dobânzi, penalități și majorări de întârziere, până la

data achitării integrale a prejudiciului. S-a notat ca un aspect criticabil al

sentinței, nelegalitatea expertizei dispusă în fază de cercetare

judecătorească, ca urmare a lipsei de convocare a părților.

Apel împotriva

sentinței a declarat și inculpatul M.C. care, la termenul de judecată din 28

februarie 2012, a declarat că și-l retrage în temeiul art. 369 C. proc. pen.

Prin Decizia penală

nr. 178/A din 1 aprilie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie au fost admise apelurile formulate de Parchetul

de pe Lângă Tribunalul Argeș și de partea civilă Statul Român - prin Agenția

Națională de Administrare Fiscală reprezentată de Direcția Generală a

Finanțelor Publice Argeș, împotriva Sentinței penale nr. 339 din 15 iulie 2011,

pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr. 877/109/2007.

A. fost desființată

în parte sentința și a fost înlăturată condamnarea inculpaților P.C.O., C.V. și

A.C.D.;

S-a făcut aplicarea

art. 5 C. pen., iar în temeiul art. 386 C. proc. pen. a fost schimbată

încadrarea juridică a faptelor, după cum urmează:

1. D.C.O.:

- din art. 7 alin.

(1) din Legea nr. 39/2003 în art. 367 alin. (1) și (3) C. pen., text de lege în

baza căruia inculpatul a fost condamnat la 4 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C.

pen. - vechi;

- din art. 290 C.

pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 9 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., text de lege în baza

căruia inculpatul a fost condamnat la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. -vechi;

- din art. 215 alin.

(1), (2) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev.

de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.

pen. text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la 5 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a lit. b) C. pen. - vechi;

- din art. 10 din

Legea nr. 81/1994 în condițiile art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005

cu aplicarea art. 13 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în art. 9

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.

pen., text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la 4 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a lit. b) C. pen. -vechi;

În baza art. 33 și

art. 34 C. pen. - vechi au fost contopite pedepsele aplicate și s-a dispus ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare sporită cu 1

an, în total 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. - vechi, în condiții de

penitenciar.

2. C.V.:

- din art. 26 C. pen.

- vechi raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea

prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 367 alin. (1) și (3) C.

pen., text de lege în baza inculpata a fost condamnată la 3 ani închisoare și 2

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b)

C. pen. - vechi;

- din art. 26 C. pen.

- vechi raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. -

vechi în infracțiunea prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 9

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.

pen., text de lege în baza căruia inculpata a fost condamnată la 3 ani

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a lit. b) C. pen. - vechi;

- din art. 26 C. pen.

- vechi raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat

la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.

pen., text de lege în baza căruia inculpata a fost condamnată la 4 ani

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a lit. b) C. pen. - vechi;

- din art. 26 C. pen.

- vechi raportat la art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condițiile art. 9 alin.

(1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 C. pen. și aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 48 alin. (1) C. pen.

raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art.

35 alin. (1) C. pen., text de lege în baza căruia inculpata a fost condamnată

la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a lit. b) C. pen. - vechi;

În baza art. 33 și

art. 34 C. pen. - vechi au fost contopite pedepsele aplicate și s-a dispus ca

inculpata să execute pedeapsă cea mai grea de 4 ani închisoare sporită cu - 1

an, în total 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. - vechi, în condiții de

penitenciar.

3. A.C.D.:

- din art. 26 C. pen.

- vechi raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37

lit. b) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la

art. 367 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. -

vechi, text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la 3 ani

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a lit. b) C. pen. - vechi;

- din art. 26 C. pen.

- vechi raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. - vechi în infracțiunea prev. de art. 48

alin. (1) C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005,

cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu art. 37 lit. b) C. pen. — vechi,

text de lege în baza căruia -, inculpatul a fost condamnat, la 4 ani închisoare

și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit.

b) C. pen. - vechi;

- din art. 26 C.

penal - vechi raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. - vechi în

infracțiunea prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 8 alin. (1)

din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 37 lit. b)

C. pen. - vechi, text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la - 4

ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute art. 64 lit. a) teza

a II-a lit. b) C. pen. - vechi;

- din art. 26. C.

pen. - vechi raportat la art. 10 din Legea nr. 87/1994 în condițiile art. 9

alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 13 C. pen. și cu

aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; cu aplicarea 33 lit. a) C. pen. infracțiunea

prev. de art. 48 alin. (1). C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c) din

Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 37 lit. b) C.

pen. - vechi, text de lege în baza căruia inculpatul a fost condamnat la 4 ani

închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza

a II-a lit. b) C. pen. - vechi;

În baza art. 33 și

art. 34 C. pen. - au fost contopite pedepsele aplicate și s-a dispus ca

inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare sporită cu 1

an, în total 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. - vechi, în condiții de

penitenciar.

S-a constatat că

inculpatul A.C.D. este arestat în altă cauză.

A fost dedusă pentru

inculpatul A.C.D. perioada arestului preventiv cuprinsă între 11 aprilie - 18

iulie 2008. Anulează actele false.

A fost obligat în

solidar pe inculpatul D.C.O. cu inculpata C.V., fiecare în solidar cu părțile

responsabile civilmente SC D.C. INTL SRL Pitești prin lichidator I.Gh. - IGF

E.C. IPURL (inculpat D.C.O.), SC A.T. SRL Strehaia (inculpata C.V.) și SC U.C.

2000 SRL Mioveni (inculpatul M.C.) la plata sumei de 329.529 RON (rambursare

TVA) către Statul Român - Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș, la care

se adaugă dobânzile, penalitățile și majorările de întârziere până la data

achitării acestora conform O.G. nr. 92/2003.

A fost obligat în

solidar pe inculpatul D.C.O. cu inculpații A.C.D. și C.V., fiecare în solidar

cu părțile responsabile civilmente SC D.C. INTL SRL Pitești prin lichidator

I.Gh. - IGF E.C. IPURL (inculpat D.C.O.), SC D.T.S. 2004 SRL Pitești (inculpat

A.C.D.) și SC A.T. SRL Strehaia (inculpata C.V.) la plata sumei de 594.858 RON

(rambursare TVA) către Statul Român - Direcția Generală a Finanțelor Publice

Argeș, la care se adaugă dobânzile, penalitățile și majorările de întârziere

până la data achitării acestora conform O.G. nr. 92/2003.

A fost obligați în

solidar pe inculpații D.C.O. și C.V., fiecare în solidar cu părțile

responsabile civilmente SC D.C. INTL SRL Pitești prin lichidator I.Gh. - IGF

E.C. IPURL (inculpat D.C.O.) și SC T.A. SRL Pitești (inculpata C.V.) la plata

sumei de 665.651 RON (rambursare TVA) către Statul Român - Direcția Generală a

Finanțelor Publice Argeș, la care se adaugă dobânzile, penalitățile și

majorările de întârziere până la data achitării acestora conform O.G. nr.

92/2003.

A fost menținut

sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpatului D.C.O. și ale SC

D.C. INTL SRL Pitești dispus prin Ordonanțele nr. 8S/P/2006 din 27 martie 2007

și identificate conform Procesului-verbal din 28 martie 2007.

A fost instituit

sechestrul asigurător asupra;bunurilor urmăribile ale inculpaților A.C.D. și

C.V. și asupra părților responsabile civilmente până la concurența debitelor

stabilite.

Au fost menținute

restul dispozițiilor sentinței.

În baza dispozițiilor

art. 48 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus disjungerea cauzei și repunerea

acesteia pe rol cu privire la apelantul - inculpat M.C.

În temeiul art. 274

alin. (1) teza a II-a C. proc. pen. onorariul parțial pentru apărătorul din

oficiu în cuantum de câte 150 RON pentru fiecare inculpat, a rămas în sarcina

statului.

Împotriva acestei

decizii contestatoarea condamnată C.V. a formulat contestația de față, prin

care apreciază decizia ca nelegală și netemeinică, invocând ca temei de drept

prevederile art. 425

1

C. proc. pen.

Examinând contestația

formulată de condamnata C.V. Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă

pentru următoarele considerente:

Dând eficiență

principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României, revizuită,

privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum

și celui vizând liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea

fundamentală, respectiv, exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea

procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru

persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar,

părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile

legii procesual - penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un

control judiciar al hotărârii atacate.

Potrivit

dispozițiilor Codului de procedură penală, admisibilitatea căilor de atac este

condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual

penale, prin care au fost: reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse

examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și

motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Art. 551 alin. (1)

pct. 4 C. proc. pen. prevede că hotărârea primei instanțe rămâne definitivă la

data pronunțării hotărârii prin care s-a respins apelul sau după caz,

contestația.

Potrivit art. 425

1

C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când

legea o prevede în mod expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile

când legea nu prevede altfel.

Analizându-se actele,

și lucrările din dosar se constată că,nesocotind textul de lege mai sus evocat,

condamnata C.V. a formulat contestație împotriva unei decizii definitive, care

nu mai poate fi atacată cu contestație.

Or, recunoașterea

unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual

penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest

motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele

expuse, contestația formulată de contestatoarea condamnată C.V. împotriva

Deciziei penale nr. 178/A din 1 aprilie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie, va fi respinsă ca inadmisibilă.

Potrivit art. 275

alin. (2) C. proc. pen. contestatoarea va fi obligată la plata sumei de sumei

de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea condamnată C.V. împotriva

Deciziei penale nr. 178/A din 1 aprilie 2014 a Curții de Apel Pitești, secția

penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă contestatoarea

la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 septembrie 2014.

Procesat de GGC - LM