ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2327/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2327/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentin
ța penală nr. 480 din 31 octombrie 2011, Tribunalul Dolj, în temeiul art. 403 C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 466/2009 a Tribunalului Dolj pronunțată în Dosarul nr. 9954/63/2009, formulată de revizuientul condamnat S.P., în prezent deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova.
Pentru a se pronun
ța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că, prin cererea formulată, condamnatul S.P. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 466 din 09 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 9954/63/2009, motivând că ancheta nu s-a efectuat în mod corect, nu au fost analizate toate probele, astfel că nu se consideră vinovat de comiterea faptei de omor, susținând că a încercat să scape atât el cât și fiica sa, și de aici a ajuns să comită fapta de omor pentru care pledează ca fiind vinovat.
Curtea de Apel Craiova Sec
ția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 38 din 10 februarie 2012 a respins apelul declarat de revizuientul S.P., împotriva sentinței penale nr. 480 din 31 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 19217/63/2011, ca nefondat.
Împotriva sus-menționatei decizii a formulat recurs revizuientul S.P., reiterând în cererea scrisă depusă la dosar motivele invocate în cererea inițială de revizuire, respectiv faptul că „Parchetul nu a luat în considerare și nu a scris în rechizitoriu toate probele, nefăcând reconstituirea corectă" a faptei.
Recursul este nefondat.
Analiz
ând decizia atacată, Curtea constată că S.P. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 175 lit c) C. pen., și art. 180 alin (2) C. pen., în concurs real, și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. prin sentința penală nr. 466 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului Dolj, definitivă prin nerecurarea Deciziei penale nr. 27 din 5 februarie 2010 a Curții de Apel Craiova.
Potrivit dispozițiilor art. 394 C. proc. pen., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă poate fi cerută în unul din cazurile expres si limitativ prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) din text.
Prin decizia în interesul Legii nr. 60/2007 pronun
țata de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că este inadmisibilă cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute în art. 394 C. proc. pen.
Revizuirea are ca finalitate
înlăturarea erorii judiciare, concentrându-se în înlesnirea descoperirii, adunarea și deducerea în fața justiției a unui material probator cu totul inedit sau cel puțin necunoscut instanței care să permită constatarea erorii judiciare și înlăturarea ei.
Raportat la motivele de revizuire invocate de c
ătre condamnat, respectiv administrarea de noi probe pentru dovedirea împrejurărilor în care s-au comis faptele de omor și lovire sau alte violențe, ancheta nefiind completă, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanță a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, întrucât noi trebuie să fie faptele sau împrejurările și nu mijloacele de probă.
Or, revizuientul, nu a produs nici o probă în acest sens, simplele sale afirmații fără a putea conduce automat la revizuirea hotărârii de condamnare.
Prin solicitarea formulată de condamnat se tinde la reexaminarea hot
ărârilor pronunțate în cauza, prin extinderea probatoriului, așa încât cererea de revizuire a fost corect respinsă de instanța de fond, care a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, menținută de instanța de control judiciar, prin respingerea, ca nefondat, a apelului declarat.
Ca atare, conf. disp. art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul urmeaz
ă a fi respins ca nefondat, menținându-se hotărârile atacate ca fiind legale.
Văzând si disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul S.P. împotriva Deciziei penale nr. 38 din 10 februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 iunie 2012.