ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1659/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1659/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra
recursului de față,
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 243 de la 06 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Dolj în
dosarul cu nr. 8221/63/2012, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de S.I.
Pentru
a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că motivele nu se
încadrează în nici unul din cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva
sentinței a declarat apel în termen legal - revizuientul S.I., invocând
existența cazului de revizuire prev. de art. 394 lit. a) C. proc. pen.
Curtea
de Apei Craiova, Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, prin decizia nr. 380
din 11 decembrie 2012, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientui S.I.
(deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova) împotriva sentinței
penale nr. 243 de la 06 iunie 2012, pronunțata de Tribunalul Dolj în dosarul cu
nr. 8221/63/2012.
Pentru
a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut, că nu se invocă în prezent
împrejurări ori fapte noi, care să nu fi fost cunoscute de instanță la data
pronunțării hotărârilor privind acuzația de omor.
Cererea
revizuientului de reinterpretare a probelor deja administrate, este
inadmisibilă, în condițiile în care tinde la rejudecarea cauzei sale, în
vederea reindividualizării pedepsei ori achitării, fără ca să existe vreunul
din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Împotriva
deciziei nr. 380 din 11 decembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția Penală
și pentru Cauze cu Minori a formulat recurs recurentul-revizuient S.I.
Apărătorul recurentului-revizuient S.I. a arătat că cererea
de revizuire privește dispozițiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.,
solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate prin admiterea în
principiu a cererii de revizuire.
Din examinarea lucrărilor și actelor dosarului, rezultă că
hotărârea atacată este legală și temeinică, instanța constatând în mod corect
că motivele invocate de revizuent nu se înscriu între cele expres și limitativ
prevăzute de art. 394 lit. a)-e) C. proc. pen., care ar impune revizuirea
sentinței penale atacate.
Din
economia textului de lege sus-menționat, rezultă că hotărârile penale
definitive pot fi supuse revizuirii, dacă sunt întrunite cumulativ condițiile
expres prevăzute de lege: faptele și împrejurările noi descoperite să nu fi
fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și, respectiv, condiția ca
aceste fapte și împrejurări noi să fi condus la o soluție diametral opusă celei
pronunțate, în situația în care ar fi fost cunoscute de instanțe.
Astfel, pentru a se dispune revizuirea unei hotărâri penale
definitive în temeiul art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. este necesar să
fie descoperite fapte sau împrejurări (fapte probatorii) noi, necunoscute de
către instanță la data judecării cauzei întrucât pe de o parte, criticile
invocate de revizuent, au fost avute în vedere de instanțe în toate fazele
procesului penal, iar, pe de altă parte, acestea echivalează cu o solicitare de
suplimentare a probatoriului administrat în cursul cercetării judecătorești,
aceasta fiind inadmisibilă în calea extraordinară de atac a revizuirii.
Pentru
aceste considerente, urmează ca înalta Curte să respingă ca nefondat recursul
revizuientului S.I. împotriva deciziei penale nr. 380 din 11 decembrie 2012 a
Curții de Apel Craiova, Secția Penală și pentru Cauze cu Minori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul S.I.
împotriva deciziei penale nr. 380 din 11 decembrie 2012 a Curții de Apel
Craiova, Secția Penală și pentru Cauze cu Minori.
Obligă
recurentul revizuient la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului
desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 15 mai 2013.