ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2103/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2103/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pe
pârâtul B.M. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate calitatea
de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârât.
Așa cum rezultă și din
cuprinsul Notei de Constatare
din 23 octombrie 2008, precum și al înscrisurilor
pe care le-a
atașat acțiunii
, B.M. a avut gradele și funcțiile de: locotenent colonel,
șef al Serviciului 1 din cadrul I.J.S. Neamț (1979, 1981, 1982) și respectiv, colonel,
șef al
Serviciului
1 din cadrul
I.J.S. Neamț (1987,1988).
În această
calitate, pârâtul a dispus avertizarea unei persoane semnalată că a făcut "afirmații
calomnioase la adresa politicii externe a partidului și statului nostru, cât și
la adresa unor persoane din conducerea superioară de partid și de stat., preamărește
modul de viață și “libertățile” din țările capitaliste în comparație cu cele existente
în țara noastră pe care le prezintă în mod tendențios și denaturat.
De asemenea, pârâtul a
propus avizarea negativă privind plecarea ca turist în străinătate a titularului,
deoarece acesta este urmărit prin dosar informativ și sunt date că intenționează
să folosească această împrejurare pentru a rămâne ilegal în străinătate, precum
și aprobarea folosirii mijloacelor tehnică operativă de tip interceptarea convorbirilor
telefonice la domiciliul urmăritului.
Pârâtul avizează negativ
plecarea în străinătate a unui preot ortodox "deoarece prin comportamentul
său, concepțiile politice ce le are, nu prezintă garanția îndeplinirii loiale a
unor sarcini ce le incumbă o astfel de misiune în străinătate. Se antrenează și
uneori inițiază în cercul de relații discuții denigratoare la adresa orânduirii
noastre, iar ca paroh al unei parohii din Tg. Neamț dă dovada unui fanatic bigot,
depășind din acest punct de vedere dogmele religioase ale cultului ortodox".
Paratul a depus la 23
ianuarie 2009 și respectiv 27 februarie 2010 cate o întâmpinare prin care a solicitat
respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a invocat excepțiile de neconstituționalitate
a Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea O.U.G. nr. 24/2008, precum și excepția lipsei
calității procesuale active a reclamantului C.N.S.A.S..
Curtea de apel București,
secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr.
2492 din 26 mai 2010, a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului
C.N.S.A.S. și a admis acțiunea formulată de acesta, constatând calitatea de lucrător
al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul B.M..
Pentru a pronunța această
sentință, instanța a reținut că din conținutul înscrisurilor analizate rezultă că
sunt îndeplinite condițiile art. 2 lit. a) O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca pârâtul
să fie considerat lucrător al fostei securității.
S-a mai reținut că, Ordonanța
sus invocată nu are ca scop tragerea la răspundere, materiala, contravențională,
penală sau civilă, ci doar a se stabili dacă anumite persoane au sprijinit prin
activitatea lor desfășurată sau nu în funcție de anumite acte normative la acea
data, statul totalitar comunist, încălcând anumite drepturi fundamentale.
Împotriva acestei sentințe
considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs pârâtul B.M..
Mai înainte însă de a
trece la analiza motivelor de recurs, urmează să se constate că acesta a fost motivat
peste termenul prevăzut de lege astfel că excepția nulității recursului, invocată
din oficiu, urmează să fie admisă.
Astfel, cererea de recurs
formulată de reclamantul B.M. la data de 18 august 2010 nu cuprinde motivele de
nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302
1
alin. (1) lit. c) C. proc. civ..
Potrivit acestor dispoziții:
„cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității (…) c) motivele de nelegalitate
pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele
vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Astfel, din actele și
lucrările dosarului rezultă că sentința atacată a fost comunicată reclamantului
la data 11 august 2010, iar motivele de recurs au fost depuse la dosarul cauzei
la data de 10 martie 2011.
Potrivit art. 301 C. proc.
civ.: „Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicare, dacă legea nu dispune
altfel”.
De asemenea, conform dispozițiilor
art. 306 alin. (1) C. proc. civ. „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul
legal”, cu excepția cazurilor în care instanța de recurs ar putea reține din oficiu
motive de casare de ordine publică.
Or, în cauză nu există
motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu de către instanță.
Astfel fiind, față de
considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) și ale
art. 302
1
alin. (1) lit. c) C. proc. civ., se va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de B.M. împotriva
sentinței civile nr. 2492 din 26 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a
de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 aprilie
2011.