ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2970/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 673 din data de 2 aprilie 2012, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis în parte acțiunea precizată, formulată de reclamanții D.A.R., D.A.H. și D.S.H.N., în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice; a respins cererea în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Finanțelor Publice, Municipiul București, prin Primarul General și intimata chemata în garanție Administrația Fondului Imobiliar. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. A respins cererea în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București, prin Primarul General, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat la plata ,către reclamanți, a sumei de 2.899,3720 Ron reprezentând prețul actualizat al imobilului. Pentru a hotărî astfel instanta de fond a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București, la data de 27 martie 2008, reclamanții D.A.R., D.A.H. Și D.S.H.N. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul București prin Primarul General și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, și obligarea acestora la restituirea prețului de cumpărare în cuantum de 2.899,372 RON achitat pentru apartamentul situat în București, sector 1, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 17 decembrie 1996. Autorii reclamanților au dobândit, în baza Legii nr. 112/1995, prin contractul de vânzare-cumpărare din 17 decembrie 1996 apartamentul situat în București, sector 1, achitând integral prețul acestuia în cuantum de 28.993.720 ROL - 2.899,3720 RON.

Prin sentința civilă nr. 1265/2005, pronunțată de Judecătoria sectorului 1, București, definitivă prin decizia civilă 506A din 13 martie 2006 a Tribunalului București secția a IV -a civilă și irevocabilă prin decizia civilă 731 din 19 aprilie 2007 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare menționat mai sus, reținându-se reaua-credință a reclamanților la încheierea actului. Potrivit art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cererile sau acțiunile în justiție privind restituirea prețului actualizat, plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, sunt scutite de plata taxei de timbru.

Legea nr. 1 /2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06 martie 1945-22 decembrie 1989, intrata in vigoare la data de 06 februarie 2009, a introdus un nou alineat, alin. (2 1 ), cu următorul cuprins: „cererile sau acțiunile în justiție, având ca obiect restituirea prețului de piață al imobilelor, privind contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, care au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile sunt scutite de taxele de timbru". În același sens, art. 50 alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „restituirea prețului prevăzut la alin. (2) și alin. (2 1 ) se face de către Ministerul Economiei și Finanțelor, din fondul extrabugetar, constituit în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare". Tot astfel, după art. 50 se introduce un nou articol, art. 50 1 , cu următorul cuprins: „proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilului, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare; valoarea despăgubirilor,

se stabilește prin expertiză". În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice,este de reținut faptul că, potrivit art. 50 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, modificată și completată prin Legea nr. 1/2009, restituirea prețului prevăzut la alin. (2) și (2 1) se face de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare. Prin urmare, textul de lege mai sus enunțat conferă în mod expres calitate procesuală pasivă în astfel de litigii (atât în privința restituirii prețului de piață, cât și a prețului actualizat), Ministerul Finanțelor Publice fiind titularul obligației în raportul juridic dedus judecății, iar nu Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice.

Tot astfel, după art. 50 se introduce un nou articol art. 50 1 , cu următorul cuprins: „Proprietarii ale căror acte de vânzare-cumpărare încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 cu modificările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, au dreptul la restituirea prețului de piață a imobilului, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare; evaluarea despăgubirilor se face prin expertiză". Cu privire asupra calității procesuale pasive a pârâtului Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice, se constată că nu există identitate între cel obligat în raportul juridic dedus judecății, și pârâtul chemat în judecată, astfel încât pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care se va admite excepția și se va respinge cererea în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Potrivit art. 50 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, modificată și completată prin Legea nr. 1/2009, restituirea prețului prevăzut la alin. (2) și (2 1 ) se face de către Ministerul Economiei și Finanțelor, din fondul extrabugetar, constituit în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare. Așadar, textul de lege mai sus menționat conferă în mod expres calitate procesuală Ministerului Finanțelor Publice, acesta fiind titularul obligației în raportul juridic dedus judecății, iar nu Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice. Potrivit prevederilor art. 50 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 1/2009, reclamanții sunt îndreptățiți doar la restituirea prețului actualizat cu indicele de inflație până la momentul plății efective, plătit pentru imobilul în litigiu în baza contractului de vânzare-cumpărare, desființat prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

Prin decizia civilă nr. 440 din 03. decembrie 201 2, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, a respins, ca nefondate, apelurile formulate împotriva aceleiași sentințe, de reclamanții D.A.R., D.A.H. și D.S.H.N. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele: La termenul din 6 mai 2008, reclamanții D.A.R., D.A.H. și D.S.H.N. au depus o cerere precizatoare, prin care au arătat că solicită restituirea prețului actualizat, plătit în baza contractului de vânzare-cumpărare din 1996, iar la data de 2 iunie 2008 au formulat o cerere completatoare prin care au solicitat obligarea Municipiului București prin Primarul General la plata daunelor interese reprezentând diferența dintre prețul actualizat cu indicele de inflație și valoarea imobilului -excedentele valorii lucrului vândut.

La termenul din data de 21 octombrie 2008, reclamanții au formulat o cerere precizatoare prin care au arătat că au menținut actualul cadru procesual, în sensul că pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată pentru restituirea prețului actualizat în baza art. 50 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, iar pârâtul Municipiul București prin Primarul General pentru restituirea prețului actualizat și plata daunelor interese reprezentând diferența dintre valoarea de piață a imobilului și prețul actualizat în baza art. 1337 și urm. C. civ.

La data de 17 septembrie 2010, reclamanții au depus o ultimă cerere precizatoare a cererii de chemare în judecată sub aspectul cadrului procesual pasiv în ceea ce privește capetele de cerere privind restituirea prețului (de piață/actualizat) întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, în sensul că înțeleg să se judece în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Autorii reclamanților au dobândit în baza Legii nr. 112/1995 prin contractul de vânzare-cumpărare din 17 decembrie 1996 apartamentul situat în București, sector 1, achitând integral prețul acestuia in cuantum de 28.993.720 ROL - 2.899,3720 RON. Prin decizia civilă 731 din 19 aprilie 2007 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare, reținându-se reaua-credință a reclamanților la încheierea actului.

Potrivit art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cererile sau acțiunile în justiție privind restituirea prețului actualizat, plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, sunt scutite de plata taxei de timbru.

Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice, s-a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice este întemeiată, deoarece, restituirea, după caz, a prețului actualizat sau a prețului de piață al imobilului către cumpărătorul în baza Legii nr. 112/1995, al cărui contract de vânzare-cumpărare a fost desființat prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, se face, în temeiul art. 50 alin. (2) și alin. (2 1 ) și art. 50 1 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 1 /2009, de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit conform art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995.

Potrivit art. 50 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, modificată și completată prin Legea nr. 1/2009, restituirea prețului se face de către Ministerul Finanțelor Publice, din fondul extrabugetar, constituit în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995. Cu privire asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul București prin Primar General s-a apreciat că pârâtul Municipiul București prin Primar General nu are calitate procesuala pasiva în prezenta cauză, față de legea specială, care stabilește prin dispozițiile art. 50 alin. (2 1 ) și art. 50 1 din Legea nr. 10/2001, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 1/2009 persoanele care vor achita despăgubirile. Potrivit principiului general de drept exprimat în adagiul „specialia generalibus deroganf\ Legea nr. 10/2001, ca lege specială, se aplică prioritar față de dreptul comun în materia răspunderii pentru evictiune.

Paratul Municipiul București prin Primar general ar putut fi obligat la despăgubiri în baza art. 1337,1341-1345 C. civ., pe calea dreptului comun, numai în condițiile în care nu ar fi existat Legea nr. 10/2001, lege specială, care prevede clar cine va plăti aceste despăgubiri. Prin urmare, în speță nu sunt incidente prevederile art. 50 alin. (2 1 ) din Legea nr. l0/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 1/2009, deoarece contractul de vânzare-cumpărare ce constituia titlul reclamanților, a fost desființat prin hotărâre judecătorească irevocabilă ca fiind încheiat cu rea-credință și cu încălcarea Legii nr. 112/1995, iar de dispozițiile legale menționate beneficiază doar proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare.

Potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 1/2009, reclamanții sunt îndreptățiți doar la restituirea prețului actualizat cu indicele de inflație până la momentul plății efective, plătit pentru imobilul în litigiu în baza contractului de vânzare-cumpărare, desființat prin hotărâre judecătorească irevocabilă pentru încheierea sa cu rea-credință și cu încălcarea Legii nr. 112/1995. Împotriva deciziei civile mai sus menționată, au declarat recurs, în termen legal: pârâtul Ministerul Finanțelor Publice și reclamanții D.A.R., D.A.H. și D.S.H.N., pentru motive denelegalitate potrivit dispozițiilor art 304 pct. 9 C. proc. civ. Ministerul Finanțelor Publice critică decizia atacată pentru următoarele considerente: Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.

În mod greșit instanța de apel a apreciat, în cauza dedusă judecății, că are calitate procesuală pasivă Ministerul Finanțelor Publice, în condițiile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Ministerul Finanțelor Publice, nefîind parte la încheierea contractului dintre reclamanți și Primăria municipiului București, prin mandatar D.P.I.-A.F.I. este terț față de acesta, având doar calitate de depozitar al fondului extrabugetar, în care se varsă sumele încasate de Primăria municipiului București. În mod greșit instanța a admis acțiunea, având în vedere dispozițiile art. 1337 C. civ. care instituie răspunderea vânzătorului pentru evicțiune totală sau parțială, prin fapta unui terț - nici dispozițiile art. 50 alin. (3) din Legea nr, 10/2001 nu sunt de natură să determine introducerea în prezenta cauză a Ministerului Finanțelor Publice, și să-i acorde calitate procesuală pasivă.

În mod greșit s-a respins critica formulată de instituția noastră în ceea ce privește restituirea comisionului de 1% încasat de D.P.I.-A.F.I. Reclamanții critică decizia atacată ca fiind nelegală, pentru următoarele considerente: S-a considerat greșită că suma de 2.899,3720 RON ar reprezenta prețul actualizat al imobilului: Contrar celor reținute anterior, s-a apreciat că ne găsim în ipoteza prevăzută de art. 50 alin. (2) și (3) din Legea nr. 10/2001, în sensul că am fi îndreptățiți doar la restituirea prețului actualizat cu indicele de inflație, până la data plății efective. Instanța de apel a apreciat greșit că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 50 1 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată, deoarece contractul de vânzare-cumpărare a fost desființat prin hotărâre irevocabilă, el fiind încheiat cu rea-credință și cu încălcarea Legii nr. 112/1995.

Hotărârea apelată a fost dată cu aplicarea greșită a art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Examinând decizia recurată in raport cu criticile formulate de reclamanții: D.A.R., D.A.H. și D.S.H.N., precum și de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, se constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București, la data de 27 martie 2008, reclamanții: D.A.R., D.A.H. și D.S.H.N. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul București, prin Primarul General și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, obligarea acestora la restituirea prețului de cumpărare în cuantum de 2.899,372 RON, achitat pentru apartamentul situat în București, sector 1, în baza contractului de vânzare-cumpărare din 17 decembrie 1996 încheiat cu Consiliul General al Municipiului București - D.P.I.-A.F.I.

La termenul din 6 mai 2008, reclamanții D.A.R., D.A.H. Și D.S.H.N. au depus o cerere precizatoare, prin care au arătat că solicită restituirea prețului actualizat, plătit în baza contractului de vânzare-cumpărare din 1996, iar la data de 2 iunie 2008 au formulat o cerere completatoare prin care au solicitat obligarea Municipiului București prin Primarul General la plata daunelor interese reprezentând diferența dintre prețul actualizat cu indicele de inflație și valoarea imobilului - excedentele valorii lucrului vândut.

La termenul din data de 21 octombrie 2008, reclamanții au formulat o cerere precizatoare prin care au arătat că au menținut actualul cadru procesual, în sensul că pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată pentru restituirea prețului actualizat în baza art. 50 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, iar pârâtul Municipiul București prin Primarul General pentru restituirea prețului actualizat și plata daunelor interese reprezentând diferența dintre prețul actualizat cu indicele de inflație și valoarea imobilului -excedentele valorii lucrului vândut.

La data de 11 decembrie 2009 reclamanții au formulat o nouă cerere precizatoare prin care au arătat că își întemeiază capătul de cerere formulat în contradictoriu cu pârâtul Statul român pe dispozițiile art. 50 1 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 1/2009 și că își mențin capătul de cerere în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București prin Primarul General privind daunele interese pentru evicțiune, iar la data de 1 martie 2010 au precizat cererea de chemare în judecată sub aspectul temeiului de drept, solicitând: În contradictoriu cu Statul Român, obligarea acestuia la restituirea prețului de piață al apartamentului din litigiu, preț ce urmează a fi stabilit conform standardelor internaționale de evaluare în baza art. 50 alin. (2 1 ) și art. 50 1 din Legea nr. 10/2001; În contradictoriu cu Municipiul București prin Primarul General, obligarea la restituirea prețului actualizat achitat în baza contractului de vânzare-cumpărare și la plata daunelor interese reprezentând diferența dintre valoarea de piață a imobilului și prețul actualizat în baza art. 1337 și urm.C.

civ. La dosar, la data de 17 septembrie 2010, reclamanții au depus o nouă cerere precizatoare a cererii de chemare în judecată sub aspectul cadrului procesual pasiv în ceea ce privește capetele de cerere privind restituirea prețului (de piață/actualizat) întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, în sensul că înțeleg să se judece în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. La data de 17 septembrie 2010, reclamanții au depus la dosar o ultimă cerere precizatoare a cererii de chemare in judecata sub aspectul cadrului procesual pasiv în ce privește capetele de cerere privind restituirea prețului (de piață/actualizat) întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, in sensul că înțeleg să se judece în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Statul Roman reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.

Autorii reclamanților au dobândit în baza Legii 112/1995 prin contractul de vânzare-cumpărare din 17 decembrie 1996 apartamentul situat în București, sector 1, achitând integral prețul imobilului în litigiu. Potrivit art. 50 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată, cererile sau acțiunile în justiție privind restituirea prețului actualizat, plătit de chiriașii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, sunt scutite de plata taxei de timbru.

În acest sens, art. 50 alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „restituirea prețului prevăzut la alin. (2) și alin. (2 1 ) se face de către Ministerul Economiei și Finanțelor, din fondul extrabugetar, constituit în temeiul art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare". Tot astfel, după art. 50 se introduce un nou articol, art. 50 1 , cu următorul cuprins: „proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilului, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare; valoarea despăgubirilor, se stabilește prin expertiză". Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice, tribunalul a apreciat că excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice este întemeiată, deoarece, restituirea, după caz, a prețului actualizat sau a prețului de piață al imobilului către cumpărătorul în baza Legii nr. 112/1995, al cărui contract de vânzare-cumpărare a fost desființat prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, se face, în temeiul art. 50 alin. (2) și alin. (2 1 ) și art. 50 1 din Legea nr. 10/2001,

astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 1/2009, de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit conform art. 13 alin. (6) din Legea nr. 112/1995. Prin urmare, în raport de obiectele acțiunii modificate, s-a constatat că nu există identitate între cel obligat în raportul juridic dedus judecății și pârâtul chemat în judecată, astfel încât pârâtul Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate procesuală pasivă, motiv pentru care s-a admis excepția și s-a respins cererea în contradictoriu cu pârâtul Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul București prin Primar General, tribunalul a apreciat ca paratul Municipiul București prin Primar General nu are calitate procesuala pasiva in cauza fata de legea speciala ce stabilește prin prevederile art. 50 alin. (2 1 ) și art. 50 1 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 1/2009 persoanele care vor achita despăgubirile. Potrivit principiului general de drept exprimat în adagiul „specialia generalibus derogant” Legea nr. 10/2001, ca lege specială, se aplică prioritar față de dreptul comun în materia răspunderii pentru evictiune. Paratul Municipiul București prin Primar general ar putut fi obligat la despăgubiri în baza art. 1337, 1341-1345 C. civ., pe calea dreptului comun, numai în condițiile in care nu ar fi existat Legea nr. 10/2001, lege speciala, care prevede clar cine va plăti aceste despăgubiri.

Așadar, față de cele reținute, se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de D.A.R., D.A.H. și D.S.H.N. și de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de reclamanții D.A.R., D.A.H. și D.S.H.N. și de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei civile nr. 440 A din 3 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a IlI-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 mai 2013.