ÎCCJ, Secția penală

Asupra

cererii de strămutare de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe

rolul acestei instanțe la data de 12 noiembrie 2012, petiționarul T.C. a

solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr.

5918/99/2012 al Tribunalului Iași, invocând existența unei suspiciuni

rezonabile potrivit căreia imparțialitatea judecătorului ar putea fi știrbită

datorită dușmăniilor locale și etniei părților, exercitarea de presiuni prin

prezența în sala de judecată a reprezentanților mass-media și mediatizarea

excesivă a cauzei.

De asemenea,

petiționarul a susținut că au fost exercitate presiuni prin mass-media și

asupra procurorului de caz ce a propus ca audierea investigatorilor sub

acoperire și a colaboratorilor cu identitate protejată să aibă loc la o altă

instanță decât cea care judecă fondul, fără participarea sa și a apărătorului,

situație ce contravine jurisprudenței CEDO referitoare la art. 6 parag. 1 și 3

din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Verificând

actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Tribunalului

Iași a fost înregistrat Dosarul nr. 5918/99/2012, prin rechizitoriul nr. 16D/P/2012

din data de 12 iunie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iași fiind trimis în judecată,

printre alții, inculpatul T.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de

inițiere/constituire a unui grup infracțional organizat și aderarea sau

sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, prev. de art. 7 alin. (1)

din Legea nr. 39/2003, trafic de droguri de mare risc

prev.de

art.

2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

instigare la introducerea în țară fără drept, de droguri de mare risc

(cocaină),

prev.de

art. 25 C. pen. raportat la art. 3

alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În informațiile

solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către Curtea de Apel

Iași, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a

solicitat, precizându-se, totodată, că în raport de aspectele invocate de

petiționar în susținerea cererii de strămutare, urmează ca Înalta Curte să

aprecieze dacă acestea sunt de natură a afecta obiectivitatea și

imparțialitatea judecătorilor de la această instanță.

De asemenea,

s-a mai arătat că în cauză petiționarul T.C. a mai formulat o cerere de

strămutare, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu

termen la data de 17 octombrie 2012, cerere ce a fost respinsă prin sentința

penală nr. 1388 din 17 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 5772/1/2012.

Potrivit art.

55 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută

judecarea unei cauze de la o instanță competentă la o altă instanță egală în

grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită

datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când

există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți are o rudă

sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori,

asistenții judiciari sau grefierii instanței.

În cauză,

nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite. în cazul unei

cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din

perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din

perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de

strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului,

unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție

imparțialitatea judecătorului interesat.

Curtea

Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului,

aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenta

instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În speță,

Înalta Curte constată că motivele invocate de petiționar nu se regăsesc în

prevederile art. 55 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr.

356/2006 și, în consecință, neexistând motive temeinice care să justifice

strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă ca neîntemeiată.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca

neîntemeiată, cererea formulată de petiționarul T.C. pentru strămutarea

judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 5918/99/2012 al

Tribunalului Iași.

Obligă

petiționarul la plata sumei de 125 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat, din care suma de 25 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu până la prezentaea apărătorului ales, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 7 ianuarie 2013.