ÎCCJ, Secția penală

Asupra cererii de strămutare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, petiționarul S.N. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează

obiectul Dosarului nr. 3093/176/2012 al Curții de Apel Alba Iulia, motivând că

la această instanță nu va avea loc o judecată dreaptă și imparțială întrucât

toate hotărârile pronunțate în cauză a apreciat că au fost neîntemeiate, fiind

influențate direct sau indirect de judecători, procurori sau de oameni politici

locali, animați de sentimente de dușmănie și ură rasială, dar și interese

personale, și că procesul penal a durat nejustificate de mult, aproximativ 7 ani,

încălcându-i-se astfel dreptul la o judecată într-un termen rezonabil.

Potrivit art. 57 C. proc. pen. au fost

solicitate informații de la Ministerul Justiției, Direcția Elaborare Acte Normative,

Serviciul Judiciar, Documentare, Protecția drepturilor și libertăților fundamentale.

Din informarea transmisă de la Ministerul

Justiției, Direcția Elaborare Acte Normative, Serviciul Judiciar, Documentare, Protecția

drepturilor și libertăților fundamentale, rezultă următoarele:

Cauza a cărei strămutare se solicită a

fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba lulia, având ca obiect recursul declarat

de petiționar împotriva sentinței penale nr. 257 din 18 iunie 2012 a Judecătoriei

Alba lulia, fixându-se prim termen de judecată la 15 octombrie 2012, cauza fiind

amânată la 5 noiembrie 2012, 26 noiembrie 2012 și 28 ianuarie 2013.

S-a apreciat că nu au fost identificate

elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare.

Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen.,

Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o instanță

competentă la o altă instanță egală în grad, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor

ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității

părților, când există pericolul de tulburare a ordinii ori când una dintre părți

are o rudă sau afin până la gradul patru inclusiv printre judecători sau procurori,

asistenții judiciari sau grefierii instanței.

În cauză, nici una dintre cerințele

art. 55 alin. (1) C. proc. pen. nu sunt întrunite.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea

instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului

că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța

investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita

judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea

judecătorului și justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința

imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele

lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările

concrete ale cauzelor.

În cazul de față, Curtea, în raport de

prevederile art. 55 alin. (2) C. proc. pen. și de datele expuse, apreciază că temerile

petentului nu sunt justificate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.;

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca nefondată, cererea formulată

de petiționarul S.N. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului

nr. 3093/176/2012, al Curții de Apel Alba lulia.

Obligă petiționarul la plata sumei de 100

RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16

ianuarie 2013.