ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de

față,

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

decembrie 2009 a fost înregistrat la

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a

Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție sub nr. 347/P/2009 plângerea

numitului T.M. împotriva numiților U.N., N.F., R.M. și M.M. sub aspectul

săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000

raportat la art. 17 lit. b), d), h) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 78/2000,

art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 C. pen. și art. 248

1

C. pen., art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.

aprilie 2009, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Sectorului 1 București plângerea numitului T.M. împotriva numitului R.M.,

reprezentant al administratorului judiciar al SC I. SA Giurgiu, SC I. IPRUL sub

aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. și art. 289 C.

pen.

Prin ordonanța nr. 5981/P/2009

din 5 martie 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București a

declinat competența în favoarea Direcției Naționale Anticorupție, dosarul fiind

înregistrat la Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de

Corupție la data de 11 martie 2010.

aprilie 2009, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Sectorului 1 București plângerea numitului T.M. împotriva numiților U.N., N.F. sub

aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. și art. 289 C.

pen.

Prin Ordonanța nr. 5980/P/2009

din 25 februarie 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București

a declinat competența în favoarea Direcției Naționale Anticorupție, dosarul

fiind înregistrat la Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor

de Corupție sub nr. 78/P/2010 la data de 11 martie 2010.

Prin Rezoluția

nr. 347/P/2009 din data de 09 ianuarie 2012 a Direcției Naționale

Anticorupție - Secția

de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție s-a dispus

conexarea dosarelor penale nr. 347/P/2009, 78/P/2010

și 79/P/2010 sub nr. unic

347/P/2009.

Prin

rezolu

ția

sus-menționată s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de U.N., N.F. și R.M.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.

11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 17

lit.

b),

d) și h) din Legea nr. 78/2000, rap. la

art. 298 și art. 323 C. pen. și art.

143 din Legea nr. 85/2006, art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, raportat

la art. 246 C. pen. și art. 248 C. pen., întrucât aceste fapte nu există.

Prin aceea

și rezoluție s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de R.

M. și M.M. pentru săvârșirea infracțiunilor

prev. de art. 11 din Legea nr. 78/2000, art. 17 lit. b), d), h) din Legea nr. 78/2000,

raportat la art. 289,

art. 323 C. pen. și art.

143 din Legea nr. 85/2006, art. 13

2

din Legea nr. 78/2000,

raportat

la art. 246 și art. 248 C. pen. și art. 255 C. pen., raportat la art. 6 din

Legea nr. 78/2000, întrucât aceste fapte nu există.

S-a

apreciat,

în

motivarea acestei soluții, că din probele dosarului nu rezultă niciun indiciu

care să prefigureze elementele constitutive ale acestor infracțiuni.

S-a

mai avut

în

vedere și aceea că T.M., administrator al SC

I.

SA Giurgiu a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 45/P/2008 al

Serviciului

Teritorial București din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 10 din Legea nr. 78/2000, iar prin

Decizia penală nr. 2513/R din 16 decembrie 2011 a Curții de Apel București

acesta a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 10

din

Legea nr. 78/2000.

St

ările de fapt se

referă exclusiv la activitatea SC I. SA Giurgiu din punct de vedere economico-financiar.

Împotriva soluției procurorului, respectiv a Rezoluției nr.

347/P/2009 din 03 iulie 2012, F.G.

din

București,

în

calitate de vicepreședinte al Ligii Democratice pentru Dreptate, a formulat

plângere, la procurorul ierarhic superior, apreciind că soluția dată este

nemotivată.

Pl

ângerea se referă la marea corupție din sistemul C. și

trafic de

influență

în magistratură cu oameni de afaceri și avocați.

Prin

rezoluția

nr.

225/II-2/2012 din 25 iulie 2012 dispus

ă de către procurorul șef adjunct al Secției

de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție din cadrul Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –

Direcția Națională

Anticorupție, s-a respins pl

ângerea formulată de F.G. împotriva Rezoluției nr. 347/P/2009

din 03 iulie 2012 a Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor

de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, întrucât aceasta nu

este întemeiată.

Pentru a se dispune astfel, s-a avut

în

vedere, în primul rând, faptul că

Rezoluția nr. 347/P/2009 a fost dată la 03

iulie 2012 și nu există niciun

motiv de

comunicare, ca persoană interesată, conform dispozițiilor art. 278 C. proc.

pen.

În

al doilea rând, obiectul cauzei din dosarul nr. 347/P/2009 nu-l constituie

aspectele referitor la C. ori trafic de influență cu magistrați.

Împrejurările

privind C. au format obiectul dosarului nr. 118/P/2010 al Secției de combatere

a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, care a fost soluționat prin

Rezoluția nr. 118/P/2010 din 26 iunie 2012.

Împotriva

acestei rezoluții, Federația Democratică pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Integrare Euro-Atlantică din România, a formulat

plângere, care a fost respinsă prin Rezoluția nr. 221/II-2/2012 din 23

iulie 2012 a

Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor

de corupție.

În

conformitate cu dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., petenta Consiliul

Director al Ligii Democratice pentru Dreptate din cadrul Federa

ției Democratice pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Integrare Euroatlantică a formulat plângere la Înalta

Curte de Casație și Justiție, iar la

data

de 6 august

2012

, a fost înregistrat

pe rolul Secției penale, sub nr. 7823/1/2012,

plângerea formulată de

aceasta împotriva rezoluției nr. 347/P/2009 din 03 iulie 2012 a Parchetului de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție

– Secția de combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție.

În motivarea pl

ângerii, petenta a arătat

că, prima rezoluție cu nr. 118/P/2010 a

fost emisă la data de 26 iunie 2012 de către

procurorul de caz C.V. fără să fie audiat reclamantul F.G.

A

mai ar

ătat

că cea de-a doua rezoluție cu nr. 225/II-2 din 25 iulie 2012 a fost emisă ca

urmare a plângerii împotriva rezoluției nr. 347/P/2009 depusă prin registratura

DNA sub nr. 6150 din 16 iulie 2012 emisă în data de 03 iulie 2012 în care s-a

dispus neînceperea urmăririi penale față de U.N., N.F. și R.

M. pe care nu-i cunoștea și nici nu sunt membrii

ai Ligii Democratice pentru

Dreptate,

astfel că aceste persoane nu se bucură de drepturile prevăzute în statutul

Ligii,

iar Liga nu le apără drepturile și libertățile ce le-au fost încălcate acestora.

Pl

ângerea este greșit îndreptată.

Av

ând în vedere cele

arătate, Înalta Curte, analizând plângerea în raport de

competența ce-i revine în soluționarea cauzei față de persoanele vizate

în plângere,

constată că în raport de calitatea uneia dintre persoanele împotriva

căreia este

formulată plângerea, în funcție

de care s-au efectuat cercetările de către unitatea de

parchet,

respectiv intimata M.M., magistrat judecător în cadrul Tribunalului București,

competenta soluționării acesteia revine Curții de Apel București.

Astfel,

potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., „dup

ă respingerea

plângerii făcute conf. art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale sau a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire

penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată,

precum, și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot

face plângere în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror a

modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la instanța căreia i-ar reveni,

potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță."

Totodat

ă,

potrivit dispozițiilor art. 22 pct. 1

lit.

b)

C. proc. pen., Curtea de Apel judecă în primă

instanță,

„infracțiunile săvârșite de către judecătorii de la judecătorii și tribunale și

de

procurorii

de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe (.)."

În

acesta situație, competența soluționării cauzei revine Curții de Apel București

căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Trimite cauza spre competentă soluționare

Curții de Apel București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 18 aprilie 2013.