ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3783/2012

Asupra recursului penal de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 42 din 11 aprilie 2012 pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul penal nr. 7488/102/2011, s-a dispus, în baza art. 20 raportat la art. 174 și 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., condamnarea inculpatului M.J., la pedeapsa de 8 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară prevăzută de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat.

În baza art. 321 alin. (1) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.

În baza art. 33 lit. b), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite, aplicându-i-se inculpatului pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 4 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a scăzut, din durata pedepsei închisorii, durata reținerii pe 24 de ore din data de 10 noiembrie 2011 și durata arestării din data de 11 noiembrie 2011 până la zi.

În conformitate cu prevederile art. 71 C. pen., i-au fost interzise inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 350 raportat la art. 148 lit. f), art. 160

b

alin. (1) și (3) și art. 300

2

C. proc. pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a fost menținută această măsură față de inculpat.

În baza art. 334 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei din prevederile art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) C. pen. și art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. b) și art. 37 lit. b) C. pen., în prevederile art. 181 alin. (1) cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpat a corpului delict trimis instanței alăturat dosarului Parchetului și păstrat la grefa Tribunalului, înscris la poziția 16/2011 în Registrul de valori și corpuri delicte, constând într-o bâtă de lemn vopsită în verde, și arhivarea împreună cu dosarul a coletului plic conținând urme de sânge, iar în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea, de la inculpat, a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1450 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Inculpatul și partea vătămată L.I. fac parte din comunitatea rromă, între aceștia existând o stare conflictuală mai veche.

Pe acest fond, în data de 10 noiembrie 2011, în timp ce partea vătămată L.I., cobora pe str. Valea Rece, împreună cu concubina și copiii săi, s-au întâlnit cu inculpatul M.J., care preda fier vechi în curtea unui centru de colectare.

Între părți s-a purtat o discuție contradictorie, după care inculpatul a luat, din curtea centrului de colectare, o bâtă, ce avea o piesă metalică la vârf, a ieșit în stradă unde se afla partea vătămată și a lovit-o, în zona capului, după care a fugit. Martorii prezenți au încercat să resusciteze victima, după care au transportat-o la spital.

Din actele medicale existente la dosarul cauzei rezultă că partea vătămată a prezentat un politraumatism cranio – cerebral cu fractură perete lateral orbită dreapta și arcadă zigomatică dreaptă, fractură cominutivă cu minimă înfundare a scuamei temporale drepte.

Leziunile au necesitat pentru vindecare un număr de 35-40 zile îngrijiri medicale, fără ca viața victimei să-i fie pusă în primejdie.

În drept, faptele inculpatului au fost încadrate în dispozițiile art. 20 C. pen., raportat la art. 174, art. 175 lit. i) și art. 321 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

Instanța de fond, analizând probele administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești a reținut că vinovăția inculpatului a fost dovedită, aplicându-i acestuia o pedeapsă cu închisoarea, cu executare în regim de detenție.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a declarat apel inculpatul M.J., solicitând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 C. pen. și reducerea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 63/ A din 17 august 2012 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, s-a dispus respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de inculpat menținând sentința ca fiind legală și temeinică.

A fost menținută starea de arest a inculpatului.

A fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 17 și 14 C. proc. pen.

În principal, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de vătămare corporală prevăzută de art. 181 C. pen., deoarece nu a avut intenția de a suprima viața victimei, ci doar de a o lovi.

În subsidiar a solicitat reducerea pedepsei.

Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu cauza, conform art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Condamnarea inculpatului M.J., s-a dispus pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, constând în aceea că, în data de 10 noiembrie 2011, aflându-se pe str. Valea Rece din Tg. Mureș a lovit partea vătămată în zona capului, tulburând liniștea publică.

Materialul probator administrat în cauză susține, în întregime, acuzațiile formulate împotriva inculpatului, ambele instanțe, reținând corect vinovăția acestuia, încadrarea juridică și circumstanțele săvârșirii faptelor.

Din declarațiile părții vătămate rezultă că acesta cobora împreună cu concubina și copiii săi pe str. Valea Rece, întâlnindu-se cu inculpatul în fața unui centru de colectare fier vechi.

Pe fondul unei stări conflictuale anterioare și după ce în prealabil au purtat o discuție contradictorie, partea vătămată întrebându-l de ce are nevoie de fier vechi, inculpatul a intrat în curte a luat o bâtă, care avea la capăt o piesă metalică și a lovit partea vătămată în zona capului.

Incidentul violent s-a purtat în stradă, în loc public, în prezența mai multor persoane, indignate de violența și atitudinea inculpatului.

Starea de fapt prezentată de partea vătămată este susținută și de martorii V.M.H.K., G.E. și S.S., confirmând atât lovitura aplicată, dar și faptul că inculpatul a fugit de la locul faptei, speriat, întrucât s-au adunat mai multe persoane.

Deși în actele medicale existente la dosarul cauzei se arată că loviturile nu au pus în primejdie viața victimei, această împrejurare nu are efecte asupra încadrării juridice a faptei.

Intenția inculpatului, de a suprima viața victimei rezultă din modalitatea și împrejurările concrete în care a comis fapta. Inculpatul a acționat, în deplină cunoștință de cauză, a lovit victima într-o zonă vitală, de la mică distanță, cu intensitate, folosindu-se un obiect apt să producă moartea.

În aceste condiții nu poate fi însușită critica inculpatului, privind încadrarea juridică a faptei, acesta constituind elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat.

Nici critica ce vizează individualizarea judiciară a pedepsei nu este fondată.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că la stabilirea pedepsei, prima instanță a ținut seama de toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. și a apreciat, în egală măsură atât împrejurările în care s-a comis fapta, cât și datele ce caracterizează persoana inculpatului.

A fost avută în vedere natura și importanța valorilor sociale ocrotite, caracterul și gravitatea urmărilor, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite.

Pe de altă parte, s-a ținut seama de datele ce caracterizează persoana inculpatului și conduita acestuia anterioară, fiind cunoscut cu antecedente penale, săvârșind infracțiunile, deduse judecății, în stare de recidivă postexecutorie.

În raport de aceste elemente, Înalta Curte apreciază că nu se justifică reducerea pedepsei sub limita stabilită de prima instanță.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiile art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va dispune respingerea, ca nefundat, a recursului declarat de inculpatul M.J. împotriva deciziei penale nr. 63/ A din 17 august 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În baza art. 385

17

alin. (9), art. 383 alin. (2), art. 281 C. proc. pen., se va deduce perioada reținerii și arestării preventive de la 10 noiembrie 2011 la zi.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.J. împotriva deciziei penale nr. 63/ A din 17 august 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și a arestării preventive de la 10 noiembrie 2011 la 19 noiembrie 2012.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit interpretului de limba maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 noiembrie 2012.