ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2393/2013

Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului. Prin cererea înregistrată în data de 30 noiembrie 2010, pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamanta C.I. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin M.F.P. a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea actului din 08 noiembrie 2010 emis de Ministerul Finanțelor Publice, cu obligarea pârâtului să admită cererea reclamantei din 28 octombrie 2010 și să-i restituie suma de 104 mii de euro sau echivalentul în lei la data plății, sumă reprezentând valoarea de piață a apartamentului nr. 5 din Cluj-Napoca, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta arată că a solicitat achitarea sumei menționate anterior determinat de faptul că în urma unor litigii a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare încheiat în baza Legii nr. 112/1995, ca urmare a restituirii în natură a apartamentului către fostul proprietar. Prin sentința civilă nr. 31/2011, Curtea de Apel Cluj a respins cererea reclamantei, ca inadmisibilă. Prin decizia civilă nr. 6123/2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamantă, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Prin sentința civilă nr. 228 din data de 22 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal, in Dosarul nr. 1905/33/2010 s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei in favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

S -a considerat ca obiectul cererii a fost precizat la data de 19 ianuarie 2011 in sensul solicitării prețului de piața al imobilului, acțiune întemeiata pe art. 50, 50 1 din Legea nr. 10/2001, ceea ce atrage competenta instanței civile, respectiv a judecătoriei. 2.2. Prin sentința civilă nr. 20585 din data de 24 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca in Dosarul nr. 9832/211/2012 s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj Napoca și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii in favoarea Curții de Apel Cluj. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție, in vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, judecătoria a reținut că reclamanta, prin reprezentantul sau convențional a arătat in mod expres ca susține cererea privind anularea actului din 08 noiembrie 2010 emis de Ministerul Finanțelor Publice, cu consecința obligării pârâtului să admită cererea reclamantei din 28 octombrie 2010 și să-i restituie suma de 104 mii de euro sau echivalentul în lei la data plății, sumă reprezentând valoarea de piață a apartamentului nr. 5 din Cluj-Napoca si cheltuieli de judecată, dorind sa se soluționeze cererea de către instanța de contencios administrativ întrucât si vecinii reclamantei au făcut același demers si au avut câștig de cauza.

S-a mai reținut ca in mod eronat Curtea de Apel Cluj a considerat ca acțiunea ar fi fost precizata (prin cererea înregistrata la data de 19 ianuarie 2011 si intitulata „dezvoltare a motivelor cererii introductive”) si rezumata doar la pretențiile financiare, cu atât mai mult cu cat la data pronunțării, 22 martie 2012, era pronunțata si rămasă irevocabila Sentința civilă nr. 6909/2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca, prin care a fost respinsa ca neîntemeiata cererea reclamantei de obligare a paratului la restituirea prețului de piața, paratul fiind obligat sa plătească reclamantei doar valoarea actualizată a prețului achitat, respectiv suma de 13.178,81 lei, hotărâre a cărei investire cu formula executorie a solicitat-o reclamanta la data de 25 mai 2012. S-a mai considerat de către Judecătorie că prin declinarea competenței, a fost încălcată dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție de casare cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență. 1. Argumente de fapt și de drept relevante. Înalta Curte constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (2), art. 21, art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei. Obiectul cauzei îl constituie obligarea pârâtului Statul Roman prin Ministerul Finanțelor Publice la restituirea, către reclamanta C.I. a prețului de piață al apartamentului nr. 5 din Cluj-Napoca, dobândit printr-un contract de vânzare cumpărare încheiat in condițiile Legii nr. 112/1995 și care a fost desființat definitiv și irevocabil printr-o hotărâre judecătorească.

Cererea introductivă de instanță a fost întemeiată formal în drept pe dispozițiile art. 8, 10 și 14 din Legea nr. 554/2004, iar la data de 19 ianuarie 2011 (fila 35 Dosar fond nr. 1905/33/2010 ) s-a depus „dezvoltarea motivelor cererii introductive” prin care s-a precizat cadrul procesual, respectiv cerere de restituire a prețului de piață al imobilului in temeiul art. 50 și art. 50 1 din Legea nr. 10/2001. Art. 50 1 din Legea nr. 10/2001 prevede că proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilelor, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare.

Astfel, in lipsa unei dispoziții exprese care să atragă competența instanțelor de contencios administrativ și fiscal, in speță competența aparține instanței de drept comun, respectiv Judecătoriei Cluj-Napoca, potrivit dispozițiilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ. In ceea ce privește reținerea Judecătoriei Cluj Napoca in sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat implicit asupra competenței materiale, prin trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, aceasta este nefondată, decizia de casare vizând încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din C.E.D.O., instanța ridicând excepția inadmisibilității acțiunii, fără a o pune in discuția părților in condițiile formulării unei cereri de amânare a cauzei de către reclamantă, sau fără a amâna pronunțarea pentru a se acorda posibilitatea formulării de concluzii scrise.

2. Temeiul legal al regulatorului de competență Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta C.I. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, in favoarea Judecătoriei Cluj Napoca. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 februarie 2013.