ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1994/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1994/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Prin Sentința nr. 94
din 9 iunie 2011, Curtea de Apel Bacău a respins excepțiile inadmisibilității
și prematurității formulării acțiunii, a admis acțiunea reclamantului C.C., în
contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a
dispus anularea Deciziei nr. 9923/FF din 3 decembrie 2009 și a stabilit că
despăgubirile ce se cuvin reclamantului pentru suprafața de 0,13 ha teren
situat în intravilanul Comunei Strugari sunt în valoarea de 6.667,701 RON.
Totodată, Curtea de
apel a respins atât cererile de intervenție formulate de pârâta Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și SC C.E. Bacău, cât și cererea
reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin aceeași
sentință, Curtea de Apel Bacău a dispus plata către expert C.P. a onorariului
de expert în cuantum de 600 RON, conform chitanței depuse la dosar.
Împotriva acestei
sentințe, pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a formulat
recurs, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Examinând cu
prioritate excepția tardivității prezentului recurs, invocată din oficiu,
Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și urmează a o admite, cu
consecința respingerii recursului ca tardiv formulat, fiind de prisos
analizarea motivelor de recurs.
Potrivit prevederilor
art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „hotărârea pronunțată în primă
instanța poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la
comunicare".
În conformitate cu
dispozițiile prevăzute de art. 103 alin. (1) C. proc. civ. neexercitarea
oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în
termenul legal atrage decăderea, afară de cazul în care legea dispune altfel
sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus
de voința ei.
Analizând actele și
lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat faptul că sentința a fost
comunicată la data de 17 iunie 2011, iar cererea de recurs a fost înregistrată
la instanța de fond la data de 5 iulie 2011, cu depășirea termenului de 15 zile
de comunicare, prevăzut de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr.
554/2004.
Văzând dispozițiile
art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportate la art. 101 și 102 C. proc.
civ., care prevăd termenul de 15 zile de la comunicare pentru recurs, precum și
modalitatea de calcul a termenului, s-a constatat faptul că cererea de recurs a
fost depusă cu nerespectarea dispozițiilor imperative ale legii.
Cum, în cauză nu
există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de
către instanță, Înalta Curte, în raport de cele mai sus reținute, în temeiul
art. 137 C.proc. civ. cu referire la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,
va admite excepția tardivității recursului și va respinge, ca tardiv formulat,
recursul declarat de Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor.
Având în vedere
soluția pronunțată, Înalta Curte va obliga recurentul Statul Român prin Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata sumei de 294 RON cheltuieli
de judecată către intimatul-reclamant C.C., cu aplicarea art. 274 alin. (3) C.
proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor
împotriva Sentinței nr. 94 din 9 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția
comercială, contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Obligă recurentul la
plata de 294 RON cheltuieli de judecată către intimatul C.C.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință, astăzi, 24 aprilie 2012.
Procesat de GGC - DG