ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 123/2013

Asupra cauzei civile de față, constată

următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 15

septembrie 2006, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C.

proc. civ., a suspendat soluționarea cauzei privind pe contestatorul M.V. și pe

intimata SC S. SA Bistrița, până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. 2131/112/2006

al Tribunalului Bistrița Năsăud.

Împotriva acestei

încheieri, la data de 21 mai 2012, reclamantul M.V. a formulat recurs,

susținând următoarele:

Prin încheierea de

ședință din data de 15 septembrie 2006, s-a dispus suspendarea prezentei cauze

în temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ. până la soluționarea irevocabilă a Dosarului

nr. 2131/112/2006 al Tribunalului Bistrița-Năsăud, dosar care are ca obiect

nulitatea (în principal, absolută și, în subsidiar, relativă) hotărârii Adunării

Generale Ordinare a Acționarilor SC S. SA nr. 1 din 26 aprilie 2006.

În raport de motivele

de nulitate invocate, precum și de conținutul acestei hotărâri, soluția ce se

va pronunța în acest dosar nu are nicio relevanță în ce privește prezentul

recurs.

Cauza de față are ca

părți pe recurent, în calitate de salariat, și pe SC S. SA, în calitate de

angajator, obiectul dosarului fiind reintegrarea recurentului în funcția de șef

de producție, precum și despăgubiri civile - drepturi salariale.

Chiar dacă s-ar anula

hotărârea Adunării Generale sus-menționată, prin care a fost reales în funcție

un administrator al societății, aceasta nu are nicio înrâurire asupra

prezentului dosar. Orice persoană ar avea calitatea de administrator, societatea

- persoană juridică este ținută să-și îndeplinească obligațiile care i se vor

stabili prin hotărârea judecătorească irevocabilă care se va pronunța în

prezentul dosar.

Nici celelalte

dispoziții ale A.G.A. din 26 aprilie 2006, contestate în Dosarul nr. 2131/112/2006,

respectiv alegerea cenzorilor sau confirmarea unei alte hotărâri a Adunării

Generale, nu au nicio relevanță în ce privește obiectul prezentului dosar.

Pe de altă parte, Dosarul

nr. 2131/112/2006 este suspendat până la soluționarea irevocabilă a Dosarului

nr. 3421/112/2006, care se află în recurs la I.C.C.J., cu termen de judecată la data de 13 septembrie 2012, iar SC S. SA s-a declarat în stare de insolvență,

aflându-se în reorganizare judiciară (Dosar nr. 2685/112/2011 pe rolul

Tribunalului Bistrița-Năsăud).

În această situație,

prin menținerea stării de suspendare a prezentului dosar, drepturile recurentului,

în calitate de salariat, sunt grav afectate, având în vedere, pe de o parte,

mențiunile din carnetul de muncă (în prezent, nereale în ce privește funcția și

salariul) și, în al doilea rând, recuperarea eventualelor drepturi salariale de

la o societate aflată în insolvență. De altfel, pe rolul Judecătoriei Bistrița

există și Dosarul nr. 6352/190/2010, cu termen de judecată la 04 mai 2012,

având ca obiect rectificarea carnetului de muncă al recurentului, dosar care

depinde, în parte, de soluția ce se va pronunța în dosarul de față.

Recurentul reclamant

a solicitat admiterea recursului, desființarea încheierii de suspendare și reluarea

judecății cauzei.

Intimata nu a depus

întâmpinare.

Analizând decizia

civilă atacată în raport de criticile formulate și de dispozițiile art. 304 pct.

9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru

următoarele considerente:

Conform art. 244 alin.

(1) pct. 1 C. proc. civ., instanța poate suspenda judecata cauzei cu care a

fost învestită în cazul în care dezlegarea acesteia depinde, în tot sau în

parte, de existența sau neexistența unui drept ce formează obiectul unei alte

judecăți.

Textul se referă la

chestiuni prejudiciale a căror rezolvare ar putea avea o înrâurire hotărâtoare asupra

soluționării litigiului, ceea ce nu este cazul în speța de față.

Astfel, litigiul

pendinte vizează un recurs care pune în discuție critici referitoare la funcția

în care a fost reintegrat recurentul contestator prin sentința atacată, precum

și cuantumul despăgubirilor acordate cu titlu de drepturi salariale prin

hotărâre, urmare a acestei măsuri, litigiu ce se poartă între fostul angajat și

societatea angajatoare.

Procesul în raport de

care s-a dispus suspendarea prezentei pricini are ca obiect nulitatea hotărârii

Adunării Generale a Acționarilor SC S. SA nr. 1 din 26 aprilie 2006, printre

altele, contestându-se punctele de pe ordinea de zi referitoare la „realegerea

și prelungirea mandatului administratorului unic și al comisiei de cenzori”,

respectiv „aprobarea organigramei”.

Hotărârea atacată

nu-l vizează pe recurent, nu prezintă importanță sub aspectul stabilirii

administratorului și a componenței comisiei de cenzori și nici în ceea ce

privește contestarea punctului referitor la organigramă. Sub acest din urmă

aspect, chiar dacă, prin criticile formulate în recursul suspendat, recurentul

a susținut că nu a avut loc reorganizarea societății și desființarea postului

de șef de producție, în care a solicitat reîncadrarea, cerere respinsă de prima

instanță, partea a raportat luarea acestor măsuri la hotărârea A.G.E.A. din 19

martie 2005, iar nu la hotărârea A.G.A. din 26 aprilie  2006, atacată în

dosarul care a generat suspendarea cauzei de față.

Pe de altă parte,

suspendarea în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. are caracter

facultativ, instanța putând aprecia asupra oportunității acesteia în raport de

circumstanțele concrete ale cauzei.

În speță, soluția

dată în prezentul dosar are relevanță pentru litigiul în care recurentul a

contestat înscrierile din carnetul de muncă și, în plus, există și riscul ca

acesta să nu-și mai poată valorifica drepturile salariale solicitate sub formă

de despăgubiri față de starea de insolvență în care se află intimata, măsura

suspendării judecății fiind incertă ca întindere în timp.

Prin urmare, nu sunt

întrunite cerințele art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. în cauză, astfel

încât Curtea a procedat în mod greșit la suspendarea cauzei, ceea ce va

determina admiterea recursului, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) cu referire

la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., casarea încheierii atacate, respingerea

cererii de suspendare și trimiterea cauzei pentru continuarea judecății la

aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de reclamantul M.V. împotriva încheierii din 15 septembrie 2006 pronunțată

de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru

minori și familie.

Casează încheierea

recurată.

Respinge cererea de

suspendare a judecății formulată de reclamantul M.V. în baza dispozițiilor art.

244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Trimite cauza, spre

continuarea judecății, la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 21 ianuarie 2013.