ÎCCJ, Secția penală

Prin cererea transmisă la data de 12 februarie 2013, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 14 februarie 2013, petiționarul S.Z. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 37188/281/2012 al Judecătoriei Ploiești la o altă instanță egală în grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate Curții de Apel Ploiești, susținând că există unele împrejurări speciale în baza cărora imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită, în situația în care soluționarea dosarului s-ar realiza la Tribunalul Prahova, respectiv la Curtea de Apel Ploiești. În cuprinsul cererii de strămutare, petiționarul a arătat că are în vedere două ipoteze prevăzute de art. 55 alin. (1) C. proc.

pen., respectiv împrejurările speciale ale acestei cauze și dușmăniile locale, relațiile de adversitate existente între el, magistrații și organele judiciare de la nivelul instanțelor prahovene. A mai arătat petiționarul că a fost pus sub acuzare pentru infracțiunea de complicitate la dare de mită de către D.N.A. București, prin Rechizitoriul nr. 207/P/2009, prin care a fost trimis în judecată împreună cu fostul judecător - șef al Secției Penale din cadrul Tribunalului Prahova, R.D., P.V.I. - avocat în cadrul Baroului Prahova, ulterior fiind condamnat la o pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, prin Sentința penală nr. 81 din 23 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, în Dosarul nr. 11924/2/2009.

Totodată, se mai arată în cuprinsul cererii de strămutare că, inculpatul R.D. - în calitate de judecător la Tribunalul Prahova, a pretins prin intermediul inculpatei P.V.I. - avocat în Baroul Prahova, suma de 25.000 de Euro și a acceptat promisiunea oferirii sumei de 3.000 de Euro de la inculpații S.I. și S.Z., iar din folosul pretins a primit în perioada iulie-octombrie 2009, prin intermediul aceluiași complice, în două tranșe, suma de 21.000 Euro, în scopul facilitării punerii în libertate a inculpatului S.Z., cercetat în stare de arest preventiv, în Dosarul nr. 6419/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, pe rolul căreia s-a format Dosarul de fond nr. 14870/281/2009. În acest sens, la data de 30 septembrie 2009, cu ocazia judecării recursului declarat împotriva menținerii stării de arest preventiv, completul de judecată format din R.D.

- președinte de complet, P.P.A. - judecător și S.A. - judecător, a decis în majoritate, admiterea recursului promovat și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. în dosarul instrumentat de D.N.A. București, au fost audiați, în calitate de martori, o serie de magistrați din cadrul Secției Penale a Tribunalului Prahova, grefieri de la nivelul acestei instanțe, cât și avocați din cadrul Baroului Prahova care-i asigurau asistența juridică la acel moment. De asemenea, petiționarul a apreciat că această situație a creat un climat extrem de nefavorabil în privința dosarelor în care era cercetat, apărând și numeroase articole tendențioase în presa locală, aducând atingere obiectivității și imparțialității magistraților învestiți cu soluționarea cauzelor, cât și actului de justiție în general, prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil.

De altfel, petiționarul a mai arătat că în data de 4 noiembrie 2009, împotriva judecătorului R.D. , s-a luat măsura reținerii și, ulterior, cea a arestării preventive, considerându-se că există indicii și probe din care rezultă faptul că, împreună cu soția lui, ar fi remis acestuia o sumă de bani, în schimbul obținerii unei soluții favorabile. A mai arătat că, deși soluția de condamnare a fostului magistrat la o pedeapsă de 7 (șapte) ani închisoare, cât și a lui și a soției sale pentru fapte de corupție, nu are caracter definitiv, fiind recurată de toate părțile din proces, aceasta a avut o rezonanță deosebită la nivelul instanțelor de judecată și organelor judiciare din județul Prahova, în condițiile în care nu mai puțin de 5 magistrați (dintre care 3 au făcut parte din completul de judecată care a dispus punerea sa în libertate) și 5 grefieri din cadrul Secției Penale a Tribunalului Prahova au fost audiați cu privire la împrejurările acestei cauze.

Petiționarul a mai precizat faptul că domnul judecător G.A.R., vicepreședintele Curții de Apel Ploiești, este nașul de cununie al fostului magistrat R.D., aspect care, în mod evident, este de natură să aducă atingere imparțialității și obiectivității magistraților de la nivelul instanței ierarhic superioare Tribunalului Prahova. În legătură cu existența unor relații de adversitate între el și organele judiciare din județul Prahova, a arătat că acestea sunt de notorietate publică, fiind ținta unor atacuri dure din partea organelor de politie, realizate prin articole de presă și chiar emisiuni TV la posturile locale la ore de maximă audiență, subliniind faptul că, inclusiv dosarul a cărui strămutare o solicită, a fost „fabricat", prin practici abuzive, cu încălcarea unor norme elementare procesual penale.

Astfel, a mai arătat că, dând dovada de un exces de zel nemaiîntâlnit, organele de urmărire penală, în dorința exacerbată de a insera cât mai multe fapte în actul de acuzare, au procedat la redeschiderea unei cauze penale soluționate cu neînceperea urmăririi penale de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați în urmă cu doi ani, în legătură cu pretinsa parte vătămată L.N., la solicitarea DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați dispunând infirmarea soluției procurorului de caz și trimiterea cauzei la DIICOT pentru continuarea cercetărilor. În concluzie, petiționarul a apreciat că prin campania de presă agresivă la adresa membrilor familiei sale s-a creat o ambianță procesuală total neprielnică judecării obiective a cauzei, fiind pusă o presiune importantă pe umerii magistraților învestiți cu soluționarea dosarului în care este cercetat, împreună cu membrii familiei sale.

În final, a arătat că, până în prezent, pentru considerente aproape identice, instanța suprema a dispus strămutarea altor trei cauze penale în care era trimis în judecată, prin încheierile pronunțate în Dosarele nr. 94/1/2010, nr. 507/1/2010 și nr. 5749/1/2012 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, iar motivarea soluțiilor dispuse în acele cauze, este aplicabilă conform principiului „mutandi mutandis" și în prezenta speță. A mai arătat ca nu a mai fost solicitată până în prezent strămutarea acestei cauze. Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Judecătoriei Ploiești a fost înregistrat Dosarul nr. 37188/281/2012, prin Rechizitoriul nr. 295/P/2011 fiind trimis în judecată inculpatul S.Z.

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. În informațiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către Tribunalul Prahova, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată, că în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că susținerile petiționarului nu sunt întemeiate. În final, s-a lăsat la aprecierea Înaltei Curți în sensul dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru admiterea cererii și strămutarea judecării cauzei la o altă instanță. Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în M. Of.

nr. 89 din 12 februarie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părți are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători ori procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței. În cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat. Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor. În speță, Înalta Curte constată că motivele invocate de petiționar nu se regăsesc în prevederile art. 55 alin. (1) C. proc.

pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și, în consecință, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă, ca neîntemeiată. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petiționarul S.Z. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 37188/281/2012 al Judecătoriei Ploiești. Obligă petiționarul la plata sumei de 150 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2013. Procesat de GGC - DG