ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra plângerii de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin denunțul formulat de D.P.T. și înregistrat la D.N.A., au fost învinuite numitele M.A.S., fost director al Direcției Regionale de Poștă Bacău și C.O., inspector poștal la Centrul Regional de Poștă Iași. Se susține că la începutul anului 2007 fosta Direcție de Poștă Bacău a făcut o achiziție publică a unui teren de la persoana C.E., prin care instituția statului a fost prejudiciată dat fiind ca acea licitație nu a fost efectuată în condiții legale. Prin rezoluția procurorului emisă în Dosar nr. 146/P/2011 D.N.A., Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de M.A.S.
și C.O. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 13 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248-248 1 C. pen. întrucât fapta nu există. Soluția a fost atacată de D.P.T. la nivelul procurorului șef al Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție fiind respinsă ca neîntemeiată, Dosar nr. 177/11-1/2011. În continuare petentul s-a adresat instanței de judecată conform art. 278 1 C. proc. pen. În final cauza a fost deferită spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât intimata C.O. avea calitatea de deputat la data comiterii faptelor prezentate în plângere - Sentința penală nr. 5/2012 a Judecătoriei Bacău. Petentul s-a rezervat în a învedera instanței (f. 10) că în cuprinsul rezoluțiilor emise de D.N.A.
s-a strecurat o gravă eroare materială, în sensul că una dintre cele două persoane față de care s-a făcut denunțul, respectiv M.A.S. din Bacău nu este aceeași persoană față de care s-au pronunțat procurorii, respectiv M.A.S. din Pașcani. Instanța de judecată, analizând actele și lucrările dosarului, reține că aspectele substanțiale de fapt precum și cele juridice prezentate de procuror nu comportă critici. Astfel, fosta Direcție Regională de Poștă Bacău, în februarie 2007 a demarat într-adevăr o procedură de achiziție a unui teren pentru construirea unui centru regional de tranzit. Cu toate că procedura de achiziție era în desfășurare, ofertele făcute nu au fost acceptate și în cele din urmă s-a renunțat la achiziție.
Mai mult, ofertantul C.E., adus în discuție de petent, deși a participat la procedură nici măcar nu a fost selectat. Direcția Regională Bacău a solicitat în final Primăriei Bacău să concesioneze un teren, solicitare ce nu a fost însă concretizată. În consecință, neînceperea urmăririi penale se impunea datorită faptului că tranzacția nu a avut loc efectiv și nici nu au fost astfel cheltuite fonduri publice. Așadar, argumentul esențial juridic al aspectului că fapta reclamată nu există apare a fi suficient pentru ca, procedural, soluția procurorului să fie apreciată și de către instanță ca fiind una corectă. Petentul nici nu a adus la cunoștința instanței alte aspecte care să infirme, să aducă atingere, redării acestei situații de fapt, ci s-a rezervat în a face trimitere la o simplă eroare materială strecurată în soluția procurorului, privind persoana numitei M.A.S.
Instanța de judecată constată această eroare, este real că petentul a făcut trimitere la persoana numitei M.A.S. din Bacău, incorect astfel au fost redate de anchetatori datele de stare civilă, pe același nume, dar privind o altă persoană, cu alt domiciliu, existând astfel o suprapunere de nume, însă aceste chestiuni nu impietează asupra soluției juridice propuse. Procurorul ce a instrumentat cazul, în cadrul anchetei, a întocmit documentație expresă în cadrul căreia specifică că denunțul se referă la fostul director economic al Direcției Regionale de Poștă Bacău și C.O. (f. 162), expunerea privește concret aceste calități profesionale ale intimatelor, vizează chestiuni pretins infracționale privind construirea unui centru regional poștal de tranzit, adică se pliază întocmai pe reclamația petentului.
În consecință eroarea strecurată nu are consecințe concrete și directe asupra soluției de substanță a speței, cadrul procesual de desființare a rezoluției nu poate fi abordat decât în formula legală restrânsă, de la art. 278 1 alin. (8) lit. b) și c) C. proc. pen., și nu se întrunește în cauză, așa încât, pentru argumentele deja redate, plângerea de față urmează a fi respinsă ca nefondată. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca ne fondată, plângerea formulată de petentul D.P.T. împotriva Rezoluției nr. 146/P/2011 din 8 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. Obligă petentul la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 17 mai 2012.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.