ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.06.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2506/2009

HOTĂRÂRE
30.06.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2506/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Tribunalul Botoșani, prin sentința penală nr. 346 din 20 noiembrie 2007 a condamnat pe inculpatul L.I., la 15 ani închisoare pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod nelegal, prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen. și la 25 de ani închisoare și 10 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b), d), e) C. pen. pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174, raportat la art. 175 lit. d) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, executarea pedepsei cea mai grea, aceea de 25 de ani închisoare sporită cu 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute 30 de ani închisoare și 10 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen.

Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile I.D.R., suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale.

Pentru a pronunța hotărârea, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 29 septembrie 2006, minorul în vârstă de 2 ani I.M., a dispărut de la domiciliul mamei sale din localitatea Hănești, județul Botoșani, cadavrul lui fiind descoperit la 19 octombrie 2006 în interiorul unui puț din beton aflat în apropierea gropii de gunoi a orașului Săveni, membrele inferioare și superioare fiind depesate, ochii scoși și organele genitale externe, tăiate.

Verificarea subsolului blocului în care a locuit L.I. a relevat existența unui sac din rafie în care se aflau un batic, un tricou, un hanorac, doi ochi, toate acestea fiind ale victimei, și o pereche de mânuși cauciucate, pe ele evidențiindu-se profile genetice aparținând copilului și inculpatului.

În perioada de după luna iunie 2006, I.D.R., a intrat în relații de concubinaj cu inculpatul, inițial locuind împreună cu fiul său la domiciliul inculpatului, iar din august 2006, toți trei s-au mutat în Hănești, în locuința lui I.E.

După ce soția fostului concubin al femeii, B.D., a plecat în Italia, acesta a început să o caute pe I.D.R., ea dându-i în acest sens un număr de telefon ce aparținea lui B.A.L.E., soțul ei angajându-se să le găsească locuri de muncă în Italia celor doi concubini, fratelui femeii, I.C.C. și tatălui ei, I.D., în a doua jumătate a lunii septembrie 2006 ei strângându-și documentele necesare plecării.

La 25 septembrie 2006, B.D., deplasându-se la fosta sa concubină, a încercat să o convingă să-l părăsească pe L.I. însă reia relația cu el, întâlnirea dintre cei doi fiind văzută de inculpat, motiv pentru care el s-a apropiat de femeie, a luat-o de umeri, a împins-o în curtea locuinței și s-au certat. În aceeași seară, B.D. a venit din nou la locuința femeii, dar aceasta a refuzat să-l vadă.

În zilele următoare, B.D. a telefonat concubinei inculpatului pe numărul dat de ea, însă proprietara telefonului i-a spus să nu mai sune pentru că inculpatul o însoțea întotdeauna pe I.D.R. și ea a refuzat să o mai cheme.

În 28 și 29 septembrie 2006, inculpatul, concubina lui și alte persoane, au depănușat porumb, minorul I.M. jucându-se în apropierea locului unde inculpatul strângea cocenii. Spre ora 9,30 din 29 septembrie 2006, I.D.R., mințindu-l pe inculpat, a intenționat să plece spre Săveni, aici urmând să-l întâlnească pe B.D. care o aștepta în locuința lui I.I., dar în stația unui mijloc de transport în comun, a fost văzută de inculpat, el apărând acolo pe o bicicletă. Reîntorcându-se din drum în compania inculpatului, femeia i-a solicitat să-i aducă de acasă pașaportul și certificatul de naștere al ei și al minorului I.M., inculpatul satisfăcându-i cererea. După acest moment, în jurul orei 11

00

, femeia a plecat în Săveni, aici întâlnindu-se cu B.D., întâlnirea având loc pe la orele 13,30.

Între timp, de la locuința mamei lui I.D.R., au plecat B.A.M., I.D., la orele 13

00

aflându-se acolo inculpatul și .B.C. La un moment dat, inculpatul i-a spus celui din urmă că va merge și el la Săveni pentru a-și căuta concubina, în locuință rămânând cei doi copii frați ai concubinei inculpatului și fiul acesteia.

După orele 13,30 frații concubinei inculpatului, după ce au închis ușile locuinței, dar nu le-au încuiat, au plecat la un bar, minorul rămânând singur. La revenirea în locuință, spre orele 14,30-14,45 copiii au constatat că ușa de acces de la camera în care-l lăsaseră pe minor era deschisă I.M. neaflându-se acolo, el nefiind găsit de cei doi în nici unul din locurile aparținătoare proprietății. Cu ocazia căutărilor, copiii au constatat că odată cu minorul, dispăruseră din cameră o telecomandă pentru televizor și pașapoartele lui I.D. și L.I.

Inculpatul, în aceeași zi, în jurul orei 16

00

a venit în Săveni la locuința lui B.I., a întrebat dacă concubina lui este acolo, dar nu a fost poftit în casă, ci somat să plece.

Spre orele 17

00

, inculpatul s-a reîntors la Hănești cu un autoturism aparținând lui B.G., iar când cei doi copii  i-au spus că minorul a dispărut, i-a sfătuit să sesizeze poliția, după acest moment el afirmând că pleacă la el acasă pentru că concubina lui „s-a cuplat” cu B.D.

La 1 octombrie 2006, verificându-se bagajele inculpatului, printre obiecte de îmbrăcăminte, a fost găsită telecomanda dispărută odată cu minorul, iar pașaportul său, a fost găsit ascuns la marginea unui iaz din Hănești, sub o conductă din metal.

La 30 septembrie 2006 și 03 octombrie 2006, fiind supus testului poligraf, s-a constatat că în evoluția diagramelor, răspunsurile corespunzătoare întrebărilor relevante cauzei, inculpatul a prezentat modificări ale stresului emoțional, caracteristici ale comportamentului simulat.

Fiind supuși acelorași testări I.D.R., I.D., B.I., B.D., nu s-au evidențiat, în ce-i privește, comportamente simulate.

La 19 octombrie 2006, în jurul orei 15

00

, lucrători de poliție, însoțiți de martorul B.D., în zona stației de pompare a apei aflată în partea dreaptă a DN 29 Săveni – Avrămeni în apropierea gropii de gunoi a orașului Săveni, într-un puț de colectare-desecare, într-un sac s-a găsit cadavrul unui copil, sacul găsindu-se legat cu un prosop flaușat, pe fond alb murdar, cu dungi galbene, bleu și verde.

După ce s-au prelevat fire de păr din zona capilară și sânge,  s-a ridicat prosopul și I.D.R. a recunoscut că rămășițele sunt ale fiului său I.M.

Raportul medico-legal de necropsie a înscris că rămășițele cadavrului aparțineau unui copil aflat în stare de putrefacție, cu emfizem generalizat, tegumente cafenii, avea lipsă organele genitale externe, prezenta lipsa globilor oculari, extern, nu s-au constatat semne de violență, iar examenul intern a relevat cavitate craniană cu depolisare de epiderm, dezarticulare a oaselor craniene pe suturile fronto-temporo-parietale și occipito-temporale.

I.M.L. Iași, la 4 decembrie 2006 a precizat că deși nu s-a putut stabili o cauză a decesului datorită putrefacției, modul de abandonare a cadavrului sugerează o moarte violentă, gradul de putrefacție coincide cu data dispariției minorului.

Pentru că se stabilise că la data dispariției, minorul era îmbrăcat cu un tricou, peste acesta cu un hanorac, cu o pereche de pantaloni și avea pe cap un batic, iar în picioare adidași, iar la data când a fost găsit era dezbrăcat și pus într-un sac legat la capăt cu prosop, neconstatându-se acțiuni ale rozătoarelor la nivelul urechilor, feței, a părților descoperite, s-au cerut explicații suplimentare. La 18 decembrie 2006 același institut a comunicat că depesajul a fost atipic, fără argumente de certitudine.

Verificarea prosopului în cauză, de pe care se recoltase un fir de ață de culoare neagră a conchis că el fusese adus în februarie 2006 de către B.D. la locuința lui B.I., I.D.R. folosindu-l pentru ștersul picioarelor și în vara anului 2006 era pus afară, în apropierea scărilor de acces, din 30 septembrie 2006 el nemaifiind văzut acolo, ultima care l-a folosit fiind F.C.

După obținerea legală a autorizațiilor de percheziție domiciliară la inculpat, la B.I. și la B.D., la 20 octombrie 2006, în prezența inculpatului și a martorilor asistenți L.I. și M.A., în locuința inculpatului, în hol, sub un fotoliu așezat peste o placă de PAL, s-a constatat un orificiu de dimensiuni 40/50 cm prin care se pătrundea în subsolul scării blocului, de aici existând mai multe posibilități de ieșire, în exterior fiind amenajat un porumbar ce aparținea inculpatului, partea de nord a celor două scări ale imobilului prezentând două orificii de ieșire din subsol.

P.O., vecină cu inculpatul, audiată fiind, a declarat că într-o seară, după orele 20

00

, dar anterior datei de 10 octombrie 2006, când a trecut prin dreptul scării B, a văzut în subsol lumină provenind de la un bec, ea motivând că era un bec și nu o lanternă, pentru că nu se mișca.

I.I., vânzătoare la un magazin din Săveni, care-l cunoștea pe inculpat ca fiind client, a declarat că anterior aceleiași date, seara, după ora 22

00

, inculpatul a cerut să-i vândă o pereche de mânuși de menaj și o sticlă cu clor, dar pentru că nu avea la vânzare mânuși, inculpatul a refuzat să mai cumpere clor.

Adâncirea cercetării locurilor de unde inculpatul și-a achiziționat mânuși de menaj, a relevat, în urma analizei declarațiilor lui I.T.L., A.L. și C.S.I., că acesta le-a cumpărat de la supermarketul S. din Săveni, inculpatul nerecunoscut acest lucru.

Procedându-se, la sfârșitul lunii octombrie 2006, la scoaterea apei și a resturilor menajere din subsolul blocului unde locuia inculpatul, comun ambelor scări ale imobilului, în prezența martorilor I.R. și C.S., la 31 octombrie 2006 au fost identificate, plutind, o pereche mânuși menaj, cauciucate, întoarse pe dos și s-au prelevat probe biologice din godeurile acestora. Foarte aproape de mânușile menajere, s-a găsit un sac din rafie albă, aici aflându-se un tricou cu mâneci scurte și guler de culoare bej, dungat gri și bej, un hanorac cu glugă și mâneci lungi, tricotat mecanic, de culoare roșie, un batic de formă triunghiulară, împăturit în două, în el găsindu-se două fragmente de țesut organic alb-gri, de formă rotundă, cu diametrul de 2 cm, asemănător globilor oculari. Obiectele menționate au fost recunoscute ca fiind cele cu care era îmbrăcat minorul în 29 septembrie 2006, de către I.D.R., B.A.M. și I.E.

După aprobarea legală de efectuare a unei noi percheziții la locuința inculpatului, în 1 noiembrie 2006, cercetându-se încăperea de baie, pe pervazul inferior al ferestrei, s-a găsit un prosop bleu uzat, pe tocul ferestrei, un prosop de mână și un cuțit inox, acesta fiind introdus într-un plic și așezat lângă trusa criminalistică amplasată în holul locuinței.

Pretextând că are nevoie să-și ia îmbrăcăminte pentru schimb, inculpatul, trecând pe lângă trusa criminalistică, a luat plicul în care fusese introdus cuțitul, s-a urcat cu picioarele peste capătul căzii și l-a aruncat în masca țevilor conductoare de apă pluvială și menajeră, aspectul fiind sesizat de B.I.

Inculpatul și-a motivat acțiunea prin dorința de a scunde cuțitul pentru că era singurul care-i mai rămăsese în casă.

După 19 octombrie 2006, expertizându-se mai multe obiecte ridicate de la I.D.R., L.I., B.I., B.D., F.C., B.D., printre acestea prosopul cu care fusese legat sacul în care s-a găsit cadavrul minorului, prosoapele ridicate de la inculpat, cuțitul, mânușile de menaj, hainele minorului, cei doi globi oculari, fragmente de carton și sol din subsolul locuinței inculpatului, s-a constatat că prosopul găsit la inculpat a prezentat un amestec de profile genetice ce proveneau de la minim două persoane, profilul genetic al inculpatului fiind inclus în amestec, cuțitul, de asemenea, globii oculari au prezentat un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referință recoltată de la I.M.

Privind mânușile de menaj, analiza probelor biologice a evidențiat un amestec de profile genetice ce proveneau de la minim două persoane, profilul genetic al inculpatului fiind inclus în amestec, iar examinarea microundelor prelevate de pe suprafața interioară (în stare nouă, de neîntrebuințare, fața exterioară) a evidențiat amestec de profile genetice ce provin de la minim trei persoane, profilele de referință recoltate de la inculpat și de la I.M., fiind incluse în amestec.

S-a mai reținut că raportat la numărul de locuitori ai României și al planetei, posibilitatea de excludere a profilelor genetice ale inculpatului și victimei, identificate pe mânușile de menaj, este exclusă practic, iar privind pe celelalte persoane menționate probele biologice nu au dat rezultate care să necesite excluderea.

În perioada 20 octombrie 2006 – 07 noiembrie 2006, inculpatul a fost internat în Spitalul de Psihiatrie Botoșani, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică înscriind că el prezintă diagnosticul „tulburare de personalitate de tip instabil emoțional”, fapta pentru care era cercetat fiind comisă cu discernământ.

Pentru că după găsirea, în subsolul imobilului în care a locuit inculpatul, a obiectelor de îmbrăcăminte și a globilor oculari ai victimei, în 02 noiembrie 2006 inculpatul a fugit din spitalul de psihiatrie și s-a ascuns în locuința lui B.N. aici fiind găsit la 03 noiembrie 2006, el neoferind însă explicații privind motivul pentru care a părăsit spitalul, s-a cerut o nouă expertiză psihiatrică, la 08 februarie 2007, Serviciul de Medicină Legală Botoșani răspunzând că inculpatul prezenta același diagnostic, dar s-a înscris că fapta, posibil, a putut fi comisă cu discernământ. Ca atare, la 09 februarie 2007, a fost cerută avizarea raportului, inculpatul însă declarând că nu se poate prezenta pentru examinare și ca atare, Institutul de Medicină Legală Iași a comunicat imposibilitatea expertizării lui.

La interviul clinic și testarea proiectivă realizată în perioada 4-5 octombrie 2006, deci înaintea descoperirii cadavrului minorului, inculpatul a relevat, cronologic, trecutul său în relația de concubinaj cu mama minorului, traseul comportamental și decizional desfășurându-se pe fondul unor aparențe de om bun, dar cu elemente masochiste, egoiste, egocentrice și dificultăți de adaptare psiho-socială, el neavând prieteni, contactele sociale limitându-se la persoanele fizice pentru care presta activități gospodărești. S-a mai relevat că în copilărie suferise traume apărute în relația cu mama sa și cu o altă femeie, el percepând începerea vieții sexuale ca un moment traumatizant, iar ulterior a manifestat un calm aparent ascendent odată cu expunerea dovezilor împotriva sa.

Reținând situația de fapt expusă, instanța a stabilit vinovăția inculpatului prin coroborarea ansamblului vastului material probator, ea dezvoltând amplu concluziile actelor medico-legale și aspectele de fapt referitoare la prezența inculpatului în locuința bunicii victimei la data și ora când acesta era în viață, nemulțumirea manifestată față de relația concubinei lui, mama victimei, cu fostul ei concubin, încercarea inculpatului de a ascunde date și corpuri delicte, declarațiile contradictorii.

Împotriva sentinței, inculpatul a declarat apel, motivul invocat fiind nelegalitatea, în sensul greșitei sale condamnări.

Instanța de apel, la termenul de judecată din 19 decembrie 2007, a încuviințat audierea martorului I.C.C., neaudiat la judecarea în fond, iar la 13 februarie 2008, a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească dacă este exclusă sau nu, posibilitatea ca decesul victimei să fi survenit în urma ingerării de alcool, a unei expertize psihiatrice privindu-l pe inculpat cu obiectivul stabilirii eventualelor afecțiuni psihice și în ce măsură acestea i-ar fi diminuat discernământul, a fost audiat inculpatul, martorul B.N. și s-a dispus reaudierea lui I.D. și I.E., constatându-se însă că I.D. decedase.

În realizarea rolului activ, instanța de apel a reaudiat inculpatul, pe martorul B.I. și a constatat că este imposibilă audierea lui I.C.C., plecat din țară și a lui I.B.C. despre a cărui adresă nu cunoștea nimeni decât că s-ar afla, de aproximativ un an, în zona Sibiului.

Curtea de Apel Suceava, prin Decizia penală nr. 3 din 28 ianuarie 2009 a admis apelul declarat de inculpat, a desființat în parte sentința atacată și în rejudecare, a înlăturat sporul de 5 ani închisoare, precum și aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) și ale art. 34 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpatul a fost achitat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lipsire de libertate în mod nelegal, prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen. și s-a decis ca inculpatul să execute pedeapsa de 25 ani închisoare și 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen., pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. d) C. pen.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Nemulțumit și de hotărârea instanței de apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., în esență el susținând că a fost greșit condamnat, în sarcina sa neexistând probe care să-l inculpe.

Recursul nu este fondat.

Din analiza ansamblului probator administrat, minuțios și laborios coroborat, se reține că prosopul cu care fusese legal la un capăt, sacul în care s-a descoperit cadavrul minorului, recunoscut de martorii audiați, a dispărut după 29 septembrie 2006, la acea dată, spre orele 16

00

, la imobilul în care el se găsea, inculpatul și-a căutat concubina. Perechea de mânuși de menaj ridicată din subsolul locuinței inculpatului, expertizată ADN, a relevat prezența materialului biologic al inculpatului și al victimei. Globii oculari, de asemenea găsiți în subsolul blocului unde locuia inculpatul, științific, expertizați, au evidențiat profil genetic al victimei.

În stabilirea vinovăției inculpatului, sunt relevante procesele-verbale de percheziție domiciliară și a subsolului imobilului în care a locuit acesta, dar și depozițiile martorilor, unul dintre aceștia, M.C., declarând că într-o dimineață, în jurul orei 9,30, el aflându-se în apropierea fostului sediu SMT Săveni, a văzut trecând pe lângă el un bărbat ce circula pe bicicletă, îl cunoștea din vedere ca fiind inculpatul, și acesta avea în spate un bagaj tip rucsac, traseul urmat fiind spre rampa de gunoi sau spre localitatea Aurel Vlaicu. Martorul a fost contrariat însă de faptul că după scurgerea a cca. 20′, același bărbat, tot pe bicicletă, a trecut prin apropierea lui în sens invers, spre orașul Săveni, dar nu mai avea bagaj, martorul plasând întâlnirea descrisă ca având loc în luna octombrie 2006.

Deși Codul de procedură penală nu acordă forță probantă testării poligraf, efectuarea acesteia și concluziile, precum și evaluarea inculpatului au relevat disimularea, prezența reactivității mimico-gesticulare concretizată în paloare, sudorație, disconfort psihic, spasm glotic, ceea ce a dus la concluzia detecției comportamentului simulat, în timp ce aceeași testare nu a reliefat date de comportament simulat la I.D.R., I.D., B.I., B.D.

Deși inculpatul a negat constant că ar fi comis fapta de ucidere a minorului, în cauză sunt probe certe că în intervalul de timp 13,30 – 14,30 din ziua de 29 septembrie 2006, acesta a rămas nesupravegheat într-o încăpere a imobilului în care, la acea dată, locuia și inculpatul, încăpere neîncuiată, inculpatul a ascuns luarea, de către el, a telecomenzii pentru televizor și a pașaportului lui, obiecte găsite cu ocazia cercetărilor fie în bagajul lui, fie ascunse într-un loc neaccesibil decât dacă cel care le-a ascuns știa acest lucru, dar care dispăruseră odată cu copilul, prezența inculpatului în localitatea Hănești fiind semnalată și după ora 13

00

(martora B.P., martora B.A.L.E.) el fiind, practic, ultimul care l-a văzut pe minor în viață, investigațiile efectuate excluzând prezența altor persoane în acel interval orar. Inițial, inculpatul a declarat în prezența martorilor că cel care a luat pașapoartele a luat și copilul, ulterior el declarând neverosimil că fapta i-ar fi fost înscenată de B.I., B.D., I.D.R. sau F.C., aceasta din urmă fiind persoana care, la 29 septembrie 2006, a folosit prosopul ulterior dispărut, dar obiect cu care era legat sacul în care s-a descoperit cadavrul minorului.

Nerăsturnându-se probele certe de vinovăție, se reține că hotărârea instanței de apel este legală, considerent pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat.

Conform dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.I. împotriva Deciziei penale nr. 3 din 28 ianuarie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 12 ianuarie 2007 la 30 iunie 2009.

Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 30 iunie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-10-30
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3485/2008
. 174, art. 175 lit. d) C. pen. În fapt s-a reținut că la data de 29 septembrie 2006, minorul I.M. de 2 ani, a dispărut de la domiciliul mamei sale din localitatea H., județul B., răpit de către inculpat. Cadavrul acestuia a fost identifica
ÎCCJ 2008-12-17
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4196/2008
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 346 din 20 noiembrie 2007 a Tribunalului Botoșani, secția penală, a fost condamnat inculpatul L.I. la o pedeapsă rezultantă de 30 de ani
ÎCCJ 2007-06-15
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3191/2007
Asupra recursului penal de față: În baza lucrărilor din dosar, se constată următoarele: Tribunalul Botoșani, prin sentința penală nr. 46 din 22 februarie 2007, a condamnat pe inculpatul I.M., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat
ÎCCJ 2006-05-29
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3419/2006
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nhr.204 din 12 mai 2005 a Tribunalului Botoșani, secția penală, a fost condamnat inculpatul T.M.C., în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c)
ÎCCJ 2004-03-19
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1568/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 293 din 23 octombrie 2003, Tribunalul Botoșani l-a condamnat pe inculpatul L.S. la pedeapsa detențiunii pe viață și interzicerea dreptur
Sursă