ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 7/2013

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta Primăria Municipiului Moinești reprezentată prin primar, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, sub nr. 7055/110/2008, precizată ulterior, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta SC T.G. SRL Roman la plata sumei de 116.963,41 RON, reprezentând contravaloarea cantității de 587,3 gcal facturată în plus în perioada octombrie 2005 - aprilie 2007, plus penalități de întârziere în cuantum de 125.150,83 RON, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în baza contractului de concesiune din 20 iunie 2005, încheiat cu concesionarul SC T.G. SRL Roman, aceasta s-a obligat să-i livreze concedentului PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI MOINEȘTI, agent termic la spațiile aflate în subordinea directă a primăriei, enumerate în art. 1 din contract și că energia termică a fost facturată cu nerespectarea clauzelor contractuale, paușal și nu în baza proceselor-verbale de citire a contoarelor.

Intimata-pârâtă SC T.G. SRL Roman prin întâmpinarea depusă la dosar a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, în raport de dispozițiile art. 19 din Legea nr. 215/2001.

Tribunalul Bacău, secția comercială de contencios administrativ prin Sentința civilă nr. 650 din 2 martie 2011 a admis excepția lipsei calității procesuale active și în consecință a respins acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, în cauza privind pe reclamanta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI MOINEȘTI REPREZENTATĂ PRIN PRIMAR, în contradictoriu cu pârâta SC T.G. SRL ROMAN.

A respins cererea pârâtei pentru acordarea cheltuielilor de judecată, ca nedovedită.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta.

Prin Decizia nr. 24 din 13 martie 2012 Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a admis apelul declarat de reclamanta Primăria Municipiului Moinești reprezentată prin primar împotriva Sentinței civile nr. 650 din 2 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău, secția comercială de contencios administrativ în Dosarul nr. 7055/110/2008, în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC T.G. SRL Roman, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:

Calitatea procesuală activă sau pasivă este dată în acțiunile cu caracter personal de calitatea de părți ale contractului încheiat, calitatea procesuală fiind o transpunere pe plan procesual a calității de parte într-un raport juridic obligațional, contractual, în speță.

Prin urmare, pentru a se considera că reclamanta nu avea calitate procesuală activă trebuia să se aprecieze că aceasta nu a fost parte în contractul despre care se susține că nu a fost executat de către pârâtă, sau a fost executat defectuos și că, calitatea procesuală se verifică numai prin raportare la persoanele care sunt părți contractante, pentru că ar fi absurd ca reclamanta să fie considerată bună de plată și deci parte contractantă atunci când pârâta solicită plata utilităților, dar în ipoteza în care primăria solicită daune contractuale, să-i fie respinsă cererea și să-i fie negată calitatea procesuală activă și implicit calitatea de parte contractantă.

În plus, primarul este un organ administrativ care nu are patrimoniu (și nici personalitate juridică), însă în dreptul public există o capacitate administrativă prevăzută de lege și care este independentă de capacitatea juridică deplină (care ar presupune și un patrimoniu aferent distinct al primarului), astfel că acesta, ca organ administrativ, poate sta în judecată ori de către ori este vorba despre un act pe care l-a semnat în calitate de reprezentant și nu i se cer despăgubiri.

Instanța a reținut că semnarea contractului de către Primăria Municipiului Moinești reprezentată prin Primar nu poate avea altă semnificație decât aceea că, în realitate cea care s-a obligat a fost unitatea administrativ-teritorială Moinești, proprietara clădirilor a căror utilități sunt asigurate de către pârâtă și cea care a plătit aceste utilități din propriul patrimoniu, primăria fiind un organ de specialitate ce nu are patrimoniu distinct.

Fiind o simplă inadvertență de exprimare, contractul nu a fost semnat de primar pentru primărie, ci în numele și pe seama unității administrativ-teritoriale Moinești, motive pentru care instanța a admis apelul și a trimis cauza spre rejudecare, urmând ca în calitate de reclamantă să fie considerată U.A.T. Moinești, ce are calitate procesuală activă deplină.

Împotriva Deciziei nr. 24/2012 din 13 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta SC T.G. SRL Roman, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, modificarea deciziei și, avându-se în vedere excepția lipsei calității procesuale active a primăriei, respingerea apelului reclamantei pe acest aspect.

Intimata Primăria Municipiului Moinești reprezentată prin Primar, prin întâmpinarea depusă la dosar a cerut respingerea recursului ca nefondat.

Cererea de recurs formulată de recurenta-pârâtă SC T.G. SRL Roman este netimbrată.

Pentru termenul de astăzi, recurenta-pârâtă a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 RON și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 RON, conform dovezii de comunicare a citației, aflată la dosar, obligație pe care aceasta în mod nejustificat nu și-a îndeplinit-o.

Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 modificată, privind taxele judiciare de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de către instanță.

Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, modificate, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea va fi anulată ca netimbrată.

Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepții și constatând că cererea de recurs nu a fost timbrată anticipat și nici până la termenul stabilit de instanță, 15 ianuarie 2013, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită și că în cauză nu operează scutirea legală de la plata taxei de timbru, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 modificată și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, și să dispună anularea recursului, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta SC T.G. SRL Roman împotriva Deciziei nr. 24/2012 din 13 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 15 ianuarie 2013.