ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6669/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 1620 din 12 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Bacău în Dosarul nr. 3247/110/2009 s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de către reclamanții M.C. și M.P. în contradictoriu cu pârâții K.H.A.K. și K.C. Au fost obligați reclamanții să achite pârâților suma de 6.300 RON cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele: Reclamanții au solicitat rezoluțiunea acestui antecontract de vânzare-cumpărare cu motivarea că pârâții nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale și anume nu au efectuat dezmembrarea și intabularea în cartea funciară a imobilului ce forma obiectul de vânzării-cumpărării până la data de 30 aprilie 2009, termen stipulat în favoarea promitent-cumpărătoarei.

Instanța a conchis că reclamanta M.C. ar fi fost pregătită să achite la 30 aprilie 2009 doar suma de 10.999 euro față de 60.000 euro, respectiv 156.000 euro dacă dorea să achite un preț mai redus. Față de cele expuse, instanța nu a mai găsit necesar a analiza dacă pârâții și-au îndeplinit sau nu obligațiile contractuale, acțiunea reclamanților fiind respinsă ca nefondată. Văzând și prevederile art. 274 C. proc. civ., reclamanții, părți căzute în pretenții au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată către pârâți reprezentând onorariu avocat. Împotriva acestei sentințe au promovat apel reclamanții M.C. și M.P., iar Curtea a constatat caracterul său nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Susținerile apelanților vizând demersurile lor în vederea obținerii unui credit în valoare de 91.000 euro de la B.R.D.

nu pot fi primite, aceste susțineri nefăcând decât să confirme neîndeplinirea obligației de plată a prețului la termenele stipulate în contract. Aceasta întrucât nicio clauză a antecontractului nu menționa expres obligația în sarcina intimaților-promitenți-vânzători de a întocmi formalitățile premergătoare unei înstrăinări valabile a imobilului pe care s-au obligat să-l vândă pentru ca apelanții să poată contracta creditul de 91.000 euro. Referitor la suma de 50.000 euro pe care apelanții susțin că au împrumutat-o cu înscris sub semnătură privată de la numiții T.C. și T.M., Curtea reține față de terți, data înscrisului sub semnătură privată nu are nicio putere doveditoare atâta timp cât nu a devenit dată certă.

Apelanții invocă excepția de neexecutare a contractului, dar o putea invoca doar în cazul în care și îndeplineau obligația, respectiv aceea de a achita diferența de preț integral sau în mai multe tranșe prin virament în contul menționat în alin. (3) din antecontract. Ori, atâta timp cât apelanții-promitenți cumpărători nu au achitat diferența de preț prin consemnarea sumelor la dispoziția intimaților-promitenți vânzători nu pot invoca excepția de neexecutare a contractului. Susținerile cu privire la existența unei noi propuneri de vânzare a întregii suprafețe de teren nu a fost analizată în apel deoarece conform art. 282 C. proc. civ. obiectul apelului îl constituie hotărârea dată în primă instanță de Tribunal, ori această instanță nu s-a pronunțat pe acest aspect ci a analizat cererea de rezoluțiune raportat la antecontractul autentificat nr. X/2008.

Curtea a constatat că în mod corect a fost respinsă acțiunea de către prima instanță, hotărârea apelată fiind legală în temeiul dispozițiilor art. 296 C. proc. civ., fiind respins apelul și făcând aplicarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. Împotriva Deciziei civile nr. 60 din 24 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale au declarat recurs reclamanții M.C. și M.P. care a susținut următoarele motive de nelegalitate a hotărârii recurate. Decizia pronunțată în apel este nelegală pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ. Instanța de apel motivează numai pretinsa neexecutare a antecontractului de către promitenții-cumpărători, considerând de prisos analiza îndeplinirii obligațiilor de către promitenții-vânzători.

Instanța de apel, după un scurt rezumat al contractului consideră ca rezoluțiunea convenției putea fi cerută, în principiu, de partea care se declară gata să-și execute obligația asumată, cu condiția însă a dovedirii culpei reclamantului. Un motiv străin de natura pricinii este motivul inserat în parag. 5 din decizie și anume că "nicio clauză a antecontractului nu menționa expres obligația în sarcina intimaților-promitenți-vânzători de a întocmi formalitățile premergătoare unei înstrăinări valabile a imobilului pe care s-au obligat să-l vândă pentru ca apelanții să poată contracta creditul de 91.000 euro". Din acest considerent reiese că promitenții-vânzători nu erau obligați să încheie un contract valabil, indiferent în ce scop ar "fi fost încheiat" acest contract.

Se susține și incidența motivului prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. deoarece instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Instanța de apel a considerat în paragraful menționat la motivul 1 de recurs că promitenții-cumpărători nu pot invoca excepția de neexecutare a contractului. Numai în cazul în care promitenții-cumpărători nu ar fi achitat avansul se putea considera că nu și-au îndeplinit obligațiile și nu pot invoca neexecutarea contractului de către promitenții cumpărători. Instanța trebuia să verifice, în mod obligatoriu, și motivele invocate în cererea introductivă, respectiv dacă executarea obligațiilor de către promitenții-vânzători era posibilă.

Și motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se consideră a fi incident în susținerea recursului deoarece conform antecontractului, promitenții-vânzători s-au obligat să vândă fără nicio rezervă și liber de orice sarcini imobilul alcătuit din o casă de locuit și mobilier, anexe și o suprafață de aproximativ 1.585 mp teren. Suprafața de teren ar urma a fi delimitată cu exactitate conform schiței pe care promitent-vânzătorii se obligă să o prezinte la data autentificării contractului de vânzare-cumpărare și care va respecta condițiile convenite în sensul că va cuprinde întreaga suprafața de aproximativ 1.585,00 mp teren curți-construcții și arabil din suprafața totală de 5.300 mp teren deținută de promitentul-vânzător.

Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale incidente și a motivelor de recurs invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed: Pentru a fi incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este necesar ca hotărârea recurată să fie dată cu aplicarea sau interpretarea greșită a legii sau să fie lipsită de temei legal. În cauză instanța de apel a interpretat în mod just dispozițiile legale incidente și cele referitoare la rezoluțiunea contractului și la condițiile necesare a fi îndeplinite pentru a opera această sancțiune a neexecutării culpabile a unui contract cu executare imediată.

Rezoluțiunea contractului este o sancțiune civilă, garanție a respectării contractului, de natură a contribui la executarea întocmai și cu bună-credință a obligațiilor contractuale. Pentru admiterea acțiunii având ca obiect rezoluțiunea unui contract se cer a fi îndeplinite următoarele condiții: una din părți să nu-și fi executat obligațiile sale și neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația; debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere, în condițiile prevăzute de lege. Acțiunea în rezoluțiune poate fi introdusă de partea în privința căreia angajamentul nu s-a realizat, nu de partea care nu-și execută obligația asumată. Instanța de apel a considerat în mod just că nu poate opera rezoluțiunea fiind imputabilă reclamanților neîndeplinirea obligației de plată (de către aceștia) a prețului stabilit la termenele stipulate.

De asemenea, corect s-a reținut că excepția de neexecutare a contractului se poate invoca doar dacă reclamanții își îndeplineau obligația contractuală asumată. Nici criticile formulate de recurenții reclamanți sub aspectul incidenței motivelor de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ. nu pot fi primite: Pentru a fi incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. este necesar ca hotărârea recurată să nu cuprindă motivele pe care se sprijină sau să cuprindă motive contradictorii sau străine de natura pricinii. Or, în speță, decizia Curții de Apel cuprinde mențiunile obligatorii reglementate de art. 261 (5) C. proc. civ. și anume acele considerente de fapt și de drept ce au condus la formarea convingerii instanței, cât și acelea pentru care s-au înlăturat susținerile părților.

De asemenea, nu poate fi considerat un motiv străin de natura pricinii motivul reținut de instanța de apel referitor la "obligația de a se întocmi formalitățile premergătoare unei înstrăinări valabile", consemnându-se de fapt că "nicio clauză a antecontractului nu menținea expres obligația de a întocmi aceste formalități premergătoare, pentru ca apelanții să poată contracta creditul de 91.000 euro". Prin decizia instanței de apel recurate nu s-a schimbat natura sau înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al actului juridic dedus judecății și nici nu s-a interpretat greșit actul juridic dedus judecății. Prin menționarea imposibilității invocării excepției de neexecutare a contractului nu s-a produs o interpretate eronată a actului juridic dedus judecății și nicio schimbare a naturii acestuia.

Pentru aceste considerente, se va respinge recursul declarat de reclamanți, în baza art. 312 C. proc. civ. și se va menține decizia civilă a Curții de Apel ca legală. Se va dispune restituirea sumei reprezentând taxa juridică de timbru. Se va face aplicarea art. 274 C. proc. civ., în sensul obligării recurenților la plata cheltuielilor de judecată către intimați, reduse conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanții M.C. și M.P. împotriva Deciziei civile nr. 60 din 24 iunie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, cauze minori, familie, conflicte de muncă, asigurări sociale. Dispune restituirea sumei de 2.871 RON reprezentând taxă judiciară de timbru achitată conform chitanței din data de 23 mai 2012 la Primăria municipiului Bacău. Obligă pe recurenții-reclamanți M.C. și M.P. la plata sumei de 2.853 RON cheltuieli de judecată reduse. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2012. Procesat de GGC - CL