ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6535/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 3 martie 2011 pe rolul Tribunalului Timiș, reclamanta V.O.A.D. a chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, solicitând acordarea, începând cu luna ianuarie 2011, a punctajului suplimentar aferent timpului de muncă lucrat în grupa a II-a, conform Legii nr. 263/2010. Prin Sentința civilă nr. 2782 din 16 mai 2011, Tribunalul Timiș a respins acțiunea formulată de reclamanta V.O.A.D., în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, reținând că cererea este neîntemeiată, dat fiind că modalitatea de calcul a punctajului la stabilirea drepturilor de pensie nu contravine dispozițiilor legale incidente în materie.

Prin Decizia nr. 28 din 10 ianuarie 2012 Curtea de Apel Timișoara, secția de litigii de muncă și asigurări sociale, a respins recursul declarat de reclamantă, ca neîntemeiat. Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut că, prin Decizia civilă nr. 582 din 19 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 4393/30/2006 a fost anulată decizia de pensionare din 19 septembrie 2006 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș și a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie în care să ia în calcul la stabilirea drepturilor de pensie un stagiu complet de cotizare de 25 de ani și 10 luni. S-a constatat că, la pronunțarea acestei soluții, instanța de recurs a reținut că "potrivit anexei 3 din Legea nr. 19/2000 la care face trimitere art. 167 lit. a) din lege, persoanele pensionate în perioada aprilie 2006 - iulie 2006 beneficiază de un stagiu complet de cotizare de 25 de ani și 10 luni, vârsta asiguratei fiind de 57 de ani și 10 luni.

Potrivit Anexei 9 la Ordinul nr. 340/2001, reclamanta, se poate pensiona în luna ianuarie 2009 la vârsta de 58 de ani și 6 luni și ar beneficia de un stagiu complet de cotizare de 27 de ani. Reclamanta, însă, nu s-a pensionat la vârsta standard, ci beneficiind de reducerea acestei vârste, din coroborarea dispozițiilor art. 167 lit. a) cu cele ale art. 167 alin. (2) din lege și cu cele ale Anexei 9 la Ordinul nr. 340/2001, din care rezultă că în raport de data pensionării beneficiază de un stagiu complet de cotizare de 25 de ani și 10 luni. O.U.G. nr. 100/2008 a modificat dispozițiile Legii nr. 19/2000 introducând art. 78 2 alin. (1) lit. b) conform cu care asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupele I sau II de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, beneficiază de majorarea punctajelor anuale.

În considerarea acestor prevederi legale, reclamanta a solicitat recalcularea pensiei. Prin Decizia nr. 276 pronunțată la 8 februarie 2011 în Dosarul nr. 5092/30/2010, irevocabilă, Curtea de Apel Timișoara a respins acțiunea reclamantei, reținând că sunt exceptate de la aplicarea dispozițiilor art. 78 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, introdus prin O.U.G. nr. 100/2008, persoanele pentru care la deschiderea drepturilor de pensie s-au aplicat prevederi mai avantajoase referitoare la vechimea în muncă. A mai reținut că, în speță, la deschiderea drepturilor de pensie ale reclamantei s-a folosit un stagiu complet de cotizare special de 25 de ani și 10 luni, conform Deciziei nr. 582 din 19 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. 4393/30/2006 și că reclamanta nu poate beneficia de prevederile art. 78 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000.

A apreciat că a considera altfel, nu ar face decât ca inechitățile dintre pensionari ce s-au dorit înlăturate, să persiste în continuare, întrucât persoanele ale căror drepturi de pensii s-au stabilit folosindu-se stagii speciale, să obțină și un punctaj suplimentar pentru anii de muncă lucrați în grupa I sau a II-a, iar cei ale căror drepturi s-au deschis folosindu-se stagiul complet de cotizare de drept comun, să obțină doar punctajul suplimentar acordat. Prin Legea nr. 263/2010 intrată în vigoare la 1 ianuarie 2012, dispozițiile Legii nr. 19/2000 au fost abrogate. Art. 169 din lege a reluat dispozițiile art. 78 2 din Legea nr. 19/2000 prevăzând aceleași condiții pentru acordarea punctajului suplimentar pentru activitatea desfășurată în grupele I sau a II-a de muncă.

Prevalându-se de aceste dispoziții, reclamanta s-a adresat instanței solicitând obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor ei de pensie începând cu 1 ianuarie 2011. Instanța de recurs a apreciat că Decizia nr. 276 din 8 februarie 2011 se bucură de putere de lucru judecat în ce privește constatările cu privire la îndeplinirea de către reclamantă a condițiilor legale cu privire la acordarea punctajului suplimentar, respectiv cu privire la natura stagiului de cotizare utilizat cu privire la deschiderea drepturilor de pensie. Decizia nr. 582/2007 nu face nicio referire cu privire la natura stagiului de cotizare, ci stabilește doar ce stagiu trebuie aplicat reclamantei pentru a se putea pensiona.

Decizia în interesul Legii nr. 4/2011 a ICCJ nu aduce atingere hotărârilor judecătorești pronunțate anterior și nici nu îndreptățește instanța să facă o nouă analiză a naturii stagiului de cotizare utilizat în cazul reclamantei, în condițiile în care printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit că este un stagiu special de cotizare. Principiile contributivității au fost avute în vedere și la pronunțarea Deciziei nr. 276 din 8 februarie 2011, scopul adoptării O.U.G. nr. 100/2008 fiind de a înlătura inechitățile apărute prin aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2000 pentru categoriile de pensionari care - până la data de 1 aprilie 2001 - au desfășurat activități în fostele grupe I și II de muncă, persoane care beneficiau de un bonus la stagiu de cotizare care nu se regăsea și în punctajul asiguratului.

Abrogarea O.U.G. nr. 100/2008 și a Legii nr. 19/2000 nu lipsește de efecte hotărârea judecătorească pronunțată cu privire la îndeplinirea condițiilor de acordare a punctajului suplimentar, cu atât mai mult cu cât prevederile acestei ordonanțe sunt recunoscute și de Legea nr. 263/2010, alin. (4) din art. 169 prevăzând doar acordarea diferenței dintre creșterea punctajului mediu anual rezultată și cea acordată conform O.U.G. nr. 100/2008. Este adevărat că acțiunea reclamantei are un alt temei juridic, însă cauza acțiunii este aceeași, scopul urmărit de reclamantă prin promovarea acțiunii fiind acordarea punctajului suplimentar pentru perioada lucrată în grupa a II-a de muncă.

Atâta timp cât și prin Legea nr. 263/2010, art. 169, au fost menținute aceleași condiții pentru acordarea punctajului suplimentar și nu a intervenit nici un element nou de natură a modifica situația avută în vedere la pronunțarea Deciziei nr. 276 din 8 februarie 2011 a Curții de Apel Timișoara care a verificat îndeplinirea acelorași condiții de acordare a punctajului suplimentar, instanța nu poate încălca puterea de lucru judecat a Deciziei nr. 276 din 8 februarie 2011, astfel că în mod corect instanța de fond a respins acțiunea reclamantei. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamanta V.O.A.D., în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 9 februarie 2012, sub nr. 997/1/2012.

În motivarea cererii, revizuenta a arătat că există hotărâri potrivnice date în recurs de Curtea de Apel Timișoara, cu referire la varianta corectă a stagiului complet de cotizare utilizat la calculul punctajului mediu anual. Astfel, revizuenta a susținut că Decizia nr. 28 din 10 ianuarie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale este potrivnică Deciziei civile nr. 582 din 19 iunie 2007, care a decis irevocabil stagiul complet de cotizare conform Legii nr. 19/2000, Anexa 3, în funcție de data pensionării, precum și dezlegării date prin decizia în interesul Legii nr. 4/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Revizuenta a făcut trimitere la dispozițiile art. 169 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 și a susținut că stabilirea stagiului complet de cotizare și a punctajului mediu anual corespunzător legislației în vigoare la data pensionării prin Decizia civilă nr. 582 din 19 iunie 2007 îndeplinește dispozițiile art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. În consecință, revizuenta a solicitat ca, urmare a anulării deciziei a cărei revizuire se cere, să fie obligată intimata Casa Județeană de Pensii Timiș la acordarea începând cu data de 1 ianuarie 2011 a punctajului suplimentar în conformitate cu dispozițiile art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Examinând cererea de revizuire cu care a fost învestită, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., instanța constată următoarele: Cu ocazia dezbaterilor, la termenul de judecată din 25 octombrie 2012, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității cererii de revizuire, excepție care este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Această dispoziție legală fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează. Revizuirea, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive și potrivnice, date în dosare deosebite; existența triplei identități de părți, obiect și cauză, și ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția puterii lucrului judecat, sau, dacă a fost ridicată aceasta să nu fi format obiect de dezbatere. Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri își are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat și conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunțate cu încălcarea acestui principiu. În speță, se constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, pentru însăși admisibilitatea cererii de revizuire și anume ca între hotărârile pretins a fi contradictorii să existe identitate de părți, obiect și cauză.

Astfel, hotărârea a cărei revizuire se solicită s-a pronunțat în litigiul având ca obiect cererea reclamantei V.O.A.D. de obligare a pârâtei Casa Județeană de Pensii Timiș de acordare începând cu luna ianuarie 2011 a punctajului suplimentar aferent timpului de muncă lucrat în grupa a II-a, conform dispozițiilor Legii nr. 263/2010. În litigiul soluționat prin Decizia nr. 582 din 19 iunie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 4393/30/2006, obiectul cauzei l-a reprezentat contestația formulată de reclamanta V.O.A.D. împotriva Deciziei nr. 237287 din 19 septembrie 2006 emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Timiș, iar prin decizia menționată, pronunțată în recurs, a fost anulată decizia de pensionare contestată și a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie în care să se ia în calcul la stabilirea drepturilor de pensie un stagiu complet de cotizare de 25 de ani și 10 luni.

Prin urmare, se constată că prin hotărârea a cărei revizuire se solicită nu s-a încălcat principiul autorității de lucru judecat în raport de hotărârea judecătorească pretins a fi potrivnică de către revizuentă, întrucât chiar dacă între cele două pricini există identitate de părți, cele două litigii nu au avut același obiect și cauză, astfel că nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză. De aceea, instanța, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., pentru însăși admisibilitatea cererii de revizuire, va dispune respingerea acesteia în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 28 din 10 ianuarie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, formulată de revizuenta V.O.A.D. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 25 octombrie 2012. Procesat de GGC - CL