ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând asupra
plângerii de față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele;
La 22 august 2012 a fost înregistrată la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție plângerea penală
formulată de numitul R.A., împotriva intimaților: G.A.N., N.A.R., S.H.O.A.,
S.G., K.L.C., I.M.C., C.I.A., V.C.R. și M.D.M., pentru operațiuni conspirative
de mușamalizare la nivel înalt (situație ce amenință societatea românească) și
întreținerea unui sistem juridic eminamente corupt de la cap la coadă,
bineînțeles că toți factorii decizie din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii acționează în
cârdășie, ceea ce poate explica acest stil calm al acțiunii".
În motivare, petentul
a precizat că:
- N.A.R., în calitate
de șef al Serviciului de Relații cu Publicul, Registratură, Secretariat și
Arhivă din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, l-a mințit
comunicându-i că petițiile sale au fost trimise la alte instituții;
- K.L.C., în calitate
de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție a mușamalizat plângerile "de la Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție"- Secția de Urmărire penală și
Criminalistică;
- M.D.M., șef
serviciu în cadrul Serviciului de Inspecție Judiciară pentru judecători al
Inspecției Judiciare și V.C.R., inspector șef în cadrul Inspecției Judiciare,
"au mușamalizat sesizările sale de la Inspecția Judiciară";
- S.G., șef al
Biroului relații cu publicul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii
i-a transmis niște adrese pe care nu le poate identifica;
- I.M.C. -
"săgeata Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție" - nu și-ar fi îndeplinit în mod corespunzător
atribuțiile de serviciu privind evaluarea memoriului său înregistrat la Camera
Deputaților - Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții
sub nr. 34/16.519 din 23 mai 2012;
- C.I.A., în calitate
de procuror șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu și-a îndeplinit
atribuțiile de serviciu cu ocazia emiterii adresei nr. 5731/2012.
Prin Rezoluția nr.
828/P/2012 din 3 octombrie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică s-a dispus în
temeiul ari. 228 alin. (4) raportat la aii. 10 lit. a) C. proc. pen.
neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de aii. 246 C. pen., față de
intimații:
- G.A.N. -
președintele Consiliului Superior al Magistraturii;
- N.A.R. - șef
serviciu Biroul relații cu publicul din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii:
- S.H.O.A. -
vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii;
- S.G. - șef birou la
Consiliul Superior al Magistraturii Serviciul relații cu publicul,
registratură, secretariat și arhivă - Biroul relații cu publicul;
- K.L.C. - fost prim
adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție;
- I.M.C. - fost prim
adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție;
- C.I.A. - procuror
șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
- V.C.R. - inspector
șef în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii;.
- M.D.M. - șef
serviciu în cadrul Serviciului de inspecției Judiciară pentru judecători al
Inspecției Judiciare.
Pentru a se adopta
această soluție s-a reținut, în esență, că petentul R.A. este nemulțumit de
modul în care au fost tratate plângerile sale adresate Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație, precum și Consiliului Superior al Magistraturii, în
legătură cu modul de desfășurare al cercetărilor penale în dosarele 57/P/2008,
nr. 9950/P/2008 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București
și Dosar nr. 776/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Astfel, la Serviciul
de Relații cu Publicul, Registratură, Secretariat și Arhivă -Biroul de relații
cu publicul din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost
înregistrate mai multe plângeri/memorii formulate de petentul R.A., care au
fost trimise spre competentă soluționare anumitor instituții, aspect adus la
cunoștință petentului, iar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație, au
fost înregistrate, începând cu anul 2012 până în prezent, un număr de 150
plângeri și 10 dosare penale.
Împrejurarea că
sesizările transmise de R.A. nu au primit soluțiile pe care petentul le aștepta
și nici nu au avut parcursul dorit de semnatar nu poate constitui o dovadă
suficientă în a aprecia existența săvârșirii unei infracțiuni în sarcina
persoanelor reclamate.
Prin Rezoluția nr.
1062/C2/din 13 noiembrie 2012 a Prim-Adjunctului Procurorului General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație a fost respinsă ca neîntemeiată
plângerea formulată de petent împotriva Rezoluției nr. 828/P/2012 din 3
octombrie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
secția de urmărire penală și criminalistică, cu mențiunea că rezoluția atacată
este legală și temeinică și că nu se poate reține săvârșirea infracțiunii de
abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. sau a
unei alte fapte prevăzute de legea penală în sarcina magistraților reclamați.
Împotriva
sus-arătatelor rezoluții petentul R.A., în termen legal, a formulat plângerea
de față.
La termenul de
judecată din 17 aprilie 2013, deși a fost legal citat, petentul nu s-a
prezentat pentru a-și susține plângerea.
În motivarea scrisă a
plângerii petentul a afirmat că soluțiile pronunțate sunt nelegale și
netemeinice și că i s-a încălcat dreptul la apărare, la libertate, la gândire,
la conștiință, la religie și la un proces echitabil, solicitând admiterea
plângerii, desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la procuror în
vederea începerii urmăririi penale față de intimați.
Analizând plângerea
formulată, potrivit motivelor invocate de petent, actelor și lucrărilor de la
dosar, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru considerentele ce
se vor arăta în continuare.
Într-adevăr, prin
dispozițiile art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., legiuitorul a
prevăzut că, după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278,
împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau ordonanței ori, după
caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire sau de încetare a
urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte
persoane ale căror interese legitime sunt vătămate, pot face plângere în termen
de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare,
potrivit art. 277 și art. 278, la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii,
competența să judece cauza în primă instanță.
Din actele existente
la dosar, și care constituie acte premergătoare începerii urmăririi penale, nu
a rezultat existența unor acte sau fapte săvârșite de către intimați cărora să
le poată fi conferită semnificația juridică a infracțiunilor de abuz în
serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen.
Infracțiunea de abuz
în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen., constă
în fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor sale de
serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod
defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei
persoane.
Ca atare, pentru
existența acestei infracțiuni este necesar ca funcționarul public să își
exercite abuziv atribuțiile de serviciu, fie printr-o inacțiune neîndeplinirea
unui act, fie printr-o acțiune - îndeplinirea defectuoasă a unui act, ce
trebuie să aibă ca urmare vătămarea intereselor legale ale unei persoane.
Înalta Curte constată
că în cauză toate plângerile/cererile adresate de către petentul R.A.
Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție au fost înregistrate și soluționate conform
normelor de procedură, iar modul de soluționare a fost comunicat petentului.
Or, pentru a se putea
începe urmărirea penală este necesară îndeplinirea a două condiții: prima
constă în existența acelui minim de date care să permită organului de urmărire
penală să considere că s-a săvârșit în mod cert o infracțiune, iar cea de-a
doua condiție este înscrisă în art. 228 C. proc. pen. și constă în inexistența
cazurilor de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de
art. 10 C. proc. pen.
În cauză, actele
premergătoare începerii urmăririi penale efectuate de procuror nu au confirmat
acuzațiile din plângerea penală formulate de petent, nefiind relevate indicii
în sensul că persoanele reclamate de petent ar fi săvârșit vreo faptă de natură
penală.
Analizând/soluționând
plângerile și cererile petentului și adoptând soluții care- întâmplător - l-au
nemulțumit, intimații nu a făcut altceva decât să îndeplinească activități și
acte date în competența lor prin lege, să dispună soluții potrivit convingerii
lor obiective și nepărtinitoare, motivate prin prisma dispozițiilor legale
aplicabile în spețele respective, motiv pentru care în sarcina lor nu se poate
reține săvârșirea vreunei fapte penale.
Prin urmare, în
conformitate cu dispozițiile art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc.
pen., plângerea formulată de petiționarul R.A. împotriva rezoluției nr.
828/P/2012 din 3 octombrie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică se va respinge
ca nefondată, cu consecința menținerii, ca fiind legală și temeinică, a
soluției adoptate de procuror.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., petiționarul va fi obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat în sumă de 200 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca
nefondată, plângerea formulată de petentul R.A. împotriva Rezoluției nr.
828/P/2012 din 3 octombrie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică.
Menține rezoluția
atacată.
Obligă petentul la
plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 17 aprilie 2013.
Procesat de GGC - LM