ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 283/2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 283/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin

acțiunea formulată, reclamantul C.R.E.D.I.D.A.M. a solicitat, în contradictoriu

cu pârâții O.R.D.A. și A.R.A.I.E.X., ca prin hotărârea pe care instanța de

judecată o va pronunța în temeiul art. 14 și următoarele din Legea nr. 554/2004,

să se constate intervenită ori să se dispună suspendarea executării Deciziei nr.

39 din 21

martie 2012

emisă

de pârâtul O.R.D.A., până la pronunțarea instanței de fond cu privire la

anularea deciziei.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin

decizia atacată O.R.D.A. a „confiscat” dreptul C.R.E.D.I.D.A.M. de colectare

pentru sursa comunicare publică, atribuind-o A.R.A.I.E.X. și că la data de 28

martie 2012, reclamantul a depus la O.R.D.A. plângere prealabilă, înregistrată

sub nr. 2994 din 28 martie 2012, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004,

solicitând revocarea Deciziei nr. 39 din 21 martie 2012.

A mai arătat că Decizia nr. 39 din 21 martie 2012

a fost emisă după ce alte două acte administrative cu un conținut identic,

respectiv Deciziile nr. 305 din 29 decembrie 2011 și nr. 11 din 03 februarie 2011,

prin care O.R.D.A. a mai transferat colectarea pe sursa ambiental către

organismul de gestiune A.R.A.I.E.X., au fost suspendate la datele de 26

ianuarie 2012, respectiv 20 martie 2012 prin sentințe pronunțate de Curtea de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, situație în

care intervine sancțiunea suspendării de drept prevăzută de art. 14 alin. (5)

din Legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul O.R.D.A. a invocat

excepția lipsei calității procesuale pasive a C.R.E.D.I.D.A.M., iar pe fond a solicitat

respingerea cererii ca neîntemeiată, cu motivarea că în cauză nu sunt

îndeplinite condițiile art. 14 și următoarele din Legea nr. 554/2004 privind

suspendarea executării deciziei contestate, în același sens fiind și

concluziile scrise depuse la dosar de pârâtul A.R.A.I.E.X.

Prin Sentința civilă nr. 2835 din 30 aprilie 2012, Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus

următoarele:

- a

respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtul O.R.D.A.

ca neîntemeiată;

- a admis cererea reclamantului C.R.A.D.A.I. -

C.R.E.D.I.D.A.M., formulată în contradictoriu cu pârâții - O.R.D.A. și

A.R.A.I.E.X. și, în consecință, a constatat suspendată de drept

Decizia nr. 39 din 21

martie 2012

.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut,

privitor la excepția lipsei

calității procesuale active invocată de pârâta O.R.D.A., că în raport de

prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004 și al art. 52 din Constituția

României, acțiunea în contencios administrativ poate fi promovată de orice

persoană ale cărei drepturi sau interese legitime au fost vătămate printr-un

act administrativ nelegal sau prin refuzul unei autorități administrative de

a-i soluționa o cerere legitimă, nefiind necesar ca acesta să fie chiar

destinatarul actului respectiv. Or, reclamanta fiind un organism de gestiune

colectivă care are vocația de a fi desemnat colector al remunerațiilor

reprezentând drepturi patrimoniale cuvenite artiștilor interpreți sau

executanți, iar prin Decizia nr. 39 din 21 martie 2012 emisă de pârâta O.R.D.A.

fiind desemnat drept colector un alt organism de gestiune colectivă, act

administrativ ce se consideră nelegal, instanța a apreciat că aceasta justifică

pe deplin existența calității procesuale active.

Pe fondul cauzei, Curtea a reținut în fapt

că prin Decizia nr. 305

din 29 decembrie  2011 emisă de pârâta O.R.D.A. a fost desemnat organismul de

gestiune colectivă A.R.A.I.E.X. drept colector al remunerațiilor reprezentând

drepturi patrimoniale cuvenite artiștilor interpreți sau executanți, executarea

acestei decizii fiind suspendată prin sentința civilă nr. 536 din 26 ianuarie 2012

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal în Dosarul nr. 250/2/2012.

La data de 07 februarie 2012, pârâta O.R.D.A. a emis

Decizia nr. 11/2012 prin care a desemnat pe pârâta – A.R.A.I.E.X. drept

colector al remunerațiilor cuvenite artiștilor interpreți sau executanți pentru

comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial ori a

reproducerilor acestora, cu privire la aceasta fiind dispusă, de asemenea,

suspendarea executării prin Sentința civilă nr. 1995 di 20 martie 2012

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal în Dosarul nr. 1724/2/2012.

Prin decizia nr. 39 din 21 martie 2012 emisă de pârâta O.R.D.A.

a fost desemnată pârâta A.R.A.I.E.X. drept colector al remunerațiilor cuvenite

artiștilor interpreți și executanți pentru comunicarea publică a fonogramelor

publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora.

În aceste condiții,

instanța de fond a observat faptul că toate cele trei Decizii menționate

anterior, respectiv nr. 305 din 29 decembrie 2011, nr. 11 din 07 februarie 2012

și nr. 39 din 21 martie 2012 au același conținut, diferențele fiind doar de

formulare, mai precis referitoare la ordinea cuvintelor în frază, așadar pur

formale, iar nu de substanță.

De asemenea, prima

instanță a observat că Decizia nr. 39 din 21 martie 2012 a fost emisă de pârâta

O.R.D.A. chiar a doua zi după ce o instanță de judecată a dispus suspendarea

executării deciziei emise anterior (Sentința civilă nr. 1995 din 20 martie 2012),

având același obiect de reglementare.

În raport de aceste aspecte Curtea a constatat

îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004,

sancțiunea suspendării intervenind în această ipoteză ope legis, fără a fi

necesar vreun demers suplimentar din partea persoanei vătămate.

și A.R.A.I.E.X., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

3.1. Recursul formulat de pârâtul O.R.D.A.

Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

3.1. Recurenta a susținut că

în cauză nu erau

îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

atât în ceea ce privește existența unor cazuri bine justificate cât și în ceea

ce privește existența unei pagube iminente în sensul dispozițiilor art. 2 alin.

(1) lit. s) și lit.t) din Legea nr. 554/2004.

S-a arătat că

Decizia O.R.D.A. nr. 39/2012 a fost emisă în

baza și cu respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile, iar

nerespectarea acesteia are ca efect prejudicierea gravă a titularilor de

drepturi.

3.2. Recursul formulat de pârâta A.R.A.I.E.X.

În susținerea recursului, recurenta a invocat

că sentința a fost pronunțată de instanța de fond cu aplicarea greșită a

prevederilor Legii nr. 8/1996 (art. 304 pct. 9 teza finală C. proc. civ.).

A arătat că Decizia O.R.D.A. nr. 39/2012 a fost emisă în

baza și cu respectarea prevederilor art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996,

pentru reglementarea unei probleme care afecta grav desfășurarea activității de

colectare a remunerației de la utilizatorii repertoriilor protejate ale

artiștilor interpreți prin comunicare publică, în condițiile în care colectarea

acestor remunerații era blocată.

A precizat că după suspendarea Deciziei nr. 305/2011,

nici recurenta – pârâtă A.R.A.I.E.X. și nici intimata-reclamantă C.R.E.D.I.D.A.M.

nu puteau colecta remunerația datorată de utilizatori. Față de această situație,

pentru a nu fi prejudiciați artiștii interpreți prin necolectarea remunerației,

în condițiile constatării gravelor nereguli în desfășurarea activității de

către fostul colector, O.R.D.A. era obligată de prevederile art.

138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 să dispună cu

privire la reglementarea situației, prin emiterea Deciziei O.R.D.A. nr. 39/2012.

În susținerea motivelor de recurs întemeiate pe

dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., a arătat că cererea de

suspendare nu îndeplinește cele două condiții cumulative prevăzute de art. 14

din legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinările formulate, intimatul solicită

respingerea recursurilor ca nefondate, iar pentru situația în care nu se face

dovada achitării taxei judiciare de timbru, anularea acestora ca netimbrate.

II. Considerentele Înaltei Curți, instanța competentă să

soluționeze calea de atac extraordinară exercitată.

Examinând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu

recursurile declarate de către O.R.D.A. și A.R.A.I.E.X., Înalta Curte constată

că recursul declarat de pârâta O.R.D.A. nu a fost timbrat cu taxă judiciară de

timbru în cuantum de 2 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, deși aceasta

a fost citată cu

mențiune în acest sens.

Ca atare, în temeiul art. 312 alin. (1) C.

proc. civ. raportat la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1996, respectiv art.

9 din O.G. nr. 32/1995, recursul declarat de recurenta-pârâtă O.R.D.A. va fi

anulat ca netimbrat.

Verificând legalitatea sentinței atacate prin

prisma criticilor formulate de recurenta A.R.A.I.E.X., cât și sub toate

aspectele, în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată

că acest recurs este nefondat.

Conform art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004

„În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și

cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept. În acest caz

nu este obligatorie plângerea prealabilă”.

În cauză, Curtea apreciază că soluția de

admitere a cererii de suspendare în baza art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004

este dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale, p

rima instanță constatând

îndeplinite prevederile textului legal anterior citat.

Astfel, în mod corect s-a reținut că pârâta O.R.D.A. a

emis trei decizii cu conținut identic.

Decizia nr.

305 din 29 decembrie 2011 emisă de pârâta O.R.D.A.

a fost

suspendată la data de

26

ianuarie 2012, prin Sentința civilă nr. 536 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal

.

Decizia nr.

11/2012

a fost suspendată de drept

prin sentința civilă nr.

1995 din 20 martie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal

. În prezent, deciziile sunt anulate de Curtea

de Apel București.

A treia, Decizia nr. 39/2012, ce face obiectul

prezentului litigiu, este identică cu primele două decizii,

diferențele fiind

doar de formulare și nu de substanță.

Prin urmare, la data pronunțării sentinței recurate, 30

aprilie 2012, exista sentința civilă nr. 1995 din 20 martie 2012 și, în

consecință, în mod corect prima instanță a făcut aplicarea art. 14 alin. (5)

din Legea nr. 554/2004 și a constatat suspendarea de drept a Deciziei nr. 39/2012,

aceasta fiind emisă cu scopul de a eluda efectele hotărârii de suspendare

dispusă prin sentința anterior menționată.

Curtea constată că prin motivele de recurs nu s-au adus

critici ce privesc aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 14 alin. (5) din

Legea nr. 554/2004.

Motivele de nelegalitate care privesc

îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

nu au legătură cu soluția recurată deoarece prima instanță a făcut corect

aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 și nu a

analizat îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

în ceea ce privește existența unor cazuri bine justificate și a unei pagube

iminente în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. ș) și t) din Legea nr. 554/2004.

Mai mult, în prezent, Decizia O.R.D.A. nr. 39/2012 a fost

anulată în prima instanță la data de 21 decembrie 2012 de Curtea de Apel

București, secția contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 4025/2/2012,

această împrejurare conducând la existența unei aparențe de nelegalitate

evidente a actului administrativ.

Față de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a

II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004,

modificată și completată, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de O.R.D.A.

împotriva Sentinței civile nr. 2835 din 30 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Respinge recursul declarat de A.R.A.I.E.X.

împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.

Obligă recurenții – pârâți la plata sumei de

1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata – reclamantă, cu

aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22

ianuarie 2013.