ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6290/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, reclamantul C.R.A.D.A.I. C.R.E.D.I.D.A.M. a solicitat,

în contradictoriu cu pârâții O.R.D.A. și A.R.A.I.E., constatarea interveniri

ori dispunerea suspendării executării Deciziei nr. 56 din 07 mai 2012 (a patra

decizie) emisă de pârâtul O.R.D.A., publicată în M. Of., Partea I, nr. 313 din 10

mai 2012 până la pronunțarea instanței de fond cu privire la cererea privind

anularea deciziei menționate; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat, în esență, că

Decizia O.R.D.A. nr. 56 din 07 mai 2012,

prin care pârâtul a

ridicat reclamantului dreptul de colectare pentru sursa comunicare publică,

este suspendată de drept deoarece are

același conținut cu Deciziile O.R.D.A. .nr. 305 din 29 decembrie 2011, nr. 11

din 07 februarie 2012 si nr. 39 din 21 martie 2012 decizii care au fost

contestate și suspendate în instanță, ultimele două fiind suspendate de drept.

A adus argumente privind vicii de formă

și de fond ale actului administrativ criticat.

Prin sentința civilă nr. 3902 din 11

iunie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de

reclamantul C.R.A.D.A.I.

C.R.E.D.I.D.A.M. și, în consecință, a constatat suspendată de drept Decizia O.R.D.A.

nr. 56 din 07 mai 2012.

În motivarea acestei

soluții, instanța de fond a reținut incidența dispozițiilor art. 14 alin. (5)

din Legea nr. 554/2004, raportat la faptul că p

rin

Deciziile nr. 305 din 29 decembrie 2012, nr. 11 din 07 februarie 2012 și nr. 39

din 21 martie 2012, O.R.D.A. a mai transferat colectarea pe sursa comunicare

publică (ambiental) către organismul de gestiune colectivă A.R.A.I.E.X. și că

anterior,

prin

hotărâre judecătorească irevocabilă, Curtea de Apel București a constatat

suspendată de drept Decizia nr. 39 din 21 martie 2012 având același conținut.

Împotriva sentinței nr.

3902 din 11 iunie 2012 a formulat recurs pârâta A.R.A.I.E.X., solicitând

modificarea acesteia în sensul respingerii cererii reclamantului ca

neîntemeiată, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C.

proc. civ.

Recurenta a susținut,

în esență, că în speță nu sunt întrunite cele două condiții prevăzute de

dispozițiile art. 14 alin. (1) C. proc. civ., Decizia nr. 56 din 07 mai 2012

fiind legal și temeinic emisă, iar în speță nu poate fi reținut un prejudiciu

cert, direct și imediat în patrimoniul reclamantului.

Prin întâmpinarea

depusă în cauză, intimatul C.R.A.D.A.I. C.R.E.D.I.D.A.M. prin care a invocat

excepția tardivității recursului, respectiv excepția lipsei de obiect a

recursului, raportat la faptul că la data de 21 decembrie 2012 Curtea de Apel

București a dispus anularea Deciziei nr. 56/2012.

A reluat susținerile

privind incidența suspendării de drept a Deciziei nr. 56/2012 și viciile

acesteia.

Examinând cu

prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., excepția lipsei de

obiect a recursului, Înalta Curte apreciază că, în cauză, recursul a rămas

lipsit de interes.

În speță

intimatul-reclamant a solicitat constatarea suspendării de drept și, în

subsidiar, suspendarea executării Deciziei nr. 56 din 07 mai 2012 emisă de

pârâtul O.R.D.A., publicată în M. Of., Partea I, nr. 313 din 10 mai 2012 până

la pronunțarea instanței de fond cu privire la cererea privind anularea

deciziei menționate.

Este incontestabil

faptul că, de principiu, suspendarea executării actului administrativ, care se

circumscrie noțiunii de protecție provizorie a drepturilor și intereselor

particularilor până la momentul la care instanța competentă va cenzura

legalitatea lui, constituie o măsură de excepție, presupunând dovedirea

efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului

atacat, pe baza cărora să se poată reține îndeplinirea cumulativă a celor două

condiții prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine

justificat și iminența pagubei, astfel cum sunt definite prin art. 2 lit. ș) și

t) din aceeași Lege.

Pe de

altă parte, din dispozițiile art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 rezultă că

suspendarea executării unui act administrativ este o măsură excepțională ce

poate surveni exclusiv când acest lucru este prevăzut expres în lege

(suspendarea de drept - ope legis) ori când sunt îndeplinite cumulativ

condițiile prevăzute de lege (suspendarea la cererea persoanei vătămate prin

actul administrativ).

Suspendarea

de drept intervine fie în ipoteza avută în vedere de art. 14 alin. (5) din

Legea nr. 554/2004, și anume

emiterea unui nou act

administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, fie în

ipoteza prevăzută de

art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, anume admiterea

acțiunii de fond privind anularea actului administrativ, dacă reclamantul a

solicitat deja suspendarea executării în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr.

554/2004.

În

cauză se constată că prin sentința civilă nr. 7245 din 21 decembrie 2012,

Curtea de Apel București a admis cererile formulate de reclamantul C.R.A.D.A.I.

C.R.E.D.I.D.A.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții O.R.D.A. și A.R.A.I.E.X.,

și, în consecință, a dispus anularea Deciziilor nr. 11 din 07 februarie 2012, nr.

39 din 21 martie 2012 și nr. 56 din 7 mai 2012 emise de pârâtul O.R.D.A.

În

aceste condiții, recursul formulat de către pârâta A.R.A.I.E.X. apare ca lipsit

de interes, față de obiectul cererii reclamantului și momentul până la care

operează suspendarea executării actului administrativ, și va fi respins ca

atare.

În

temeiul dispozițiilor art. 274 alin. (1), recurenta-pârâtă A.R.A.I.E.X. va fi

obligată la plata cheltuielilor de judecată solicitate de către

intimatul-reclamant C.R.A.D.A.I. - C.R.E.D.I.D.A.M., cu aplicarea dispozițiilor

art. 274 alin. (3) C. proc. civ., raportat la obiectul cauzei și desfășurarea

dezbaterilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de A.R.A.I.E.X. împotriva sentinței civile nr. 3902 din 11 iunie 2012

a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca lipsit de interes.

Obligă

recurentul-pârât la plata către intimatul-reclamant C.R.A.D.A.I. - C.R.E.D.I.D.A.M.

a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, cu aplicarea art. 274 alin.

(3) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 septembrie 2013.