ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.12.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4200/2010

HOTĂRÂRE
02.12.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4200/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința

comercială nr. 12120 pronunțată la data de 29 octombrie 2009, Tribunalul

București, secția a VI a comercială, a respins excepția lipsei calității

procesuale active în raport cu acțiunea principală, a dispus evacuarea pârâtei

din spațiul situat în București, str. Ardeleni, obligarea acesteia la plata

sumei de 50.902,86 lei chirie aferentă perioadei 1 mai 2005-1 martie 2008 și a

sumei de 39.952,35 lei penalități de întârziere și anularea cererii

reconvenționale ca insuficient timbrată, cu cheltuieli de judecată, cu

motivarea că pârâta-reclamantă nu justifică dreptul de folosință asupra

spațiului, iar reclamanta poate determina încetarea raporturilor contractuale

prin simpla denunțare conform art. 1436 C. civ., acțiunea formulată în prezenta

cauză exprimând fără echivoc voința în acest sens.

Curtea

de Apel București, secția a VI a comercială, prin decizia nr. 181/ A de la 1

aprilie 2010, a respins apelul declarat de pârâta SC E.I. SRL, reținând, în

esență, că reclamanta locator nu trebuie să întrunească și calitatea de

proprietar.

Împotriva

acestei decizii, pârâta SC E.I. SRL București a declarat recurs, solicitând

admiterea acestuia, fără a indica vreun motiv de nelegalitate.

Înalta

Curte, luând în examinare cu prioritate, chestiunea timbrajului, reține că,

potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art.20 alin. (1) și (2)

din aceeași lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de

judecată stabilit de instanță.

Potrivit

prevederilor art.20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a

legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va

fi anulată ca netimbrată.

În

speță, recurenta a fost citată cu mențiunea achitării taxei judiciare de

timbru, potrivit dovezii aflate la dosarul cauzei (fila 7 dosar Î.C.C.J.), iar,

până la termenul de judecată stabilit pentru soluționarea recursului, nu a

depus dovada achitării taxei de timbru în cuantumul stabilit.

Constatând

că recursul nu a fost timbrat anticipat și nici până la termenul stabilit de Înalta

Curte, 2 decembrie 2010, pentru când procedura de citare a fost legal

îndeplinită, iar în cauză nu operează scutirea legală de obligația timbrării, Înalta

Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea

nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice

de aplicare a Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G nr.32/1995

modificată și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de pârâtă.

Față

de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte

va anula ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC E.I. SRL București împotriva

deciziei nr. 181/ A de la 1 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a VI-a comercială.

ÎN

D E C

I D E

Anulează

ca netimbrat recursul declarat de pârâta SC E.I. SRL București împotriva

deciziei nr. 181/ A de la 1 aprilie 2010 pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 2 decembrie 2010.

Sursă